Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Vocea poporului american și Criza Afgană

Recentele declarații ale președintelui american Joe Biden cu privire la retragerea din Afganistan au stârnit unele reacții negative în media și în rândul cetățenilor americani. Cea mai recentă, și poate cea mai fermă dintre acestea, este că America nu a dorit să prelungească un război nesfârșit printr-o retragere nesfârșită, excluzând astfel orice cale de mijloc. 

Numeroase reacții înflăcărate au apărut în media americană din partea mai multor soldați și veterani, care au luptat în Afganistan. Aceștia critică decizia retragerii și aduc în discuție situația populației civile afgane care în trecut a colaborat cu forțele NATO în cadrul diferielor operațiuni militare. Foștii soldați simt că americanii au responsabilitatea morală de a-i proteja în continuare, în special pe copiii care au fost prinși în conflicte. În această privință, Elliot Ackerman, care a participat la patru campanii în Afghanistan și în prezent scrie romane, a încercat să nuanțeze argumentul costurilor războiului, frecvent adus în discuție de susținătorii deciziei administrației Biden.

Acesta spune că există o diferență majoră între costurile campaniilor din ultimii ani și cele desfășurate între 2009 și 2011, când războiul se întețise. Fapt confirmat de statisticile realizate de diferiți specialiști în costurile războaielor, care arată că de la o maximă de 110.000 de trupe trimise în 2011 în Afganistan, la nivelul anului 2020 au mai fost trimise doar 4000 de trupe, fapt care s-a reflectat în mod direct în sumele cheltuite pentru apărare în acest război: de la 100 de miliarde dolari anual, la 45 de miliarde în 2018.

Ackerman a fost, de fapt, foarte vocal în ultimele zile cu privire la retragerea americanilor din Afganistan, atât pe Twitter, cât și în diferite publicații. Acesta critică administrația Biden pentru decizia luată, acuzând America de cinism în chestiunea viitorului afganilor și de lipsă de viziune și strategie de viitor referitor la propria securitate națională. Ackerman e de părere că ar fi fost mai bine ca America să mențină un număr mic de trupe în regiune penru a contribui la prevenirea anumitor atacuri din partea talibanilor și a încerca să mențină pacea în regiune.

De altfel, Mansoor Faizy, redactorul șf al Afghanistan Times Daily arată că americanii nu au reușit să elimine al-Qaida din regiune, pericolul fiind în continuare crescut în contextul preluării puterii de către talibani.

armata sua afganistan

Sursă foto: Wall Street Journal

 

Cu toate acestea, nu există neapărat consens în această privință. Thomas Burke Jr., fost soldat în Afganistan, a atras atenția cu privire la un aspect mai puțin discutat în media în momentul de față. Acesta susține că costurile sociale și impactul asupra populației afgane pe care implicarea americanilor în conflict le-a produs până acum au fost mari, conducând în trecut la pierderea vieții a mai multor afgani. Acesta concluzionează că ar fi preferat ca americanii să retragă trupele din Afganistan mai demult și să protejeze astfel populația locală.

O expertiză a Watson Institute arată că până în luna aprilie 2021, mai mult de 71.000 de civili afgani și pakistanezi au murit ca victime colaterale ale războiului întreținut de americani. De altfel, începând cu 2017, armata americană a relaxat reglementarea bombardamentelor aeriene, ceea ce a crescut rata persoanelor civile ucise în conflictele armate din regiune cu 330%. Aceeași analiză mai arată că și populația autohtonă înarmată a comis numeroase abuzuri care au condus la pierderea a numeroase vieți civile. Tot aici se citează că Ministrul Sănătății Publice din Afganistan a avertizat în 2009 că două treimi din populația țării suferă de probleme mentale post-traumatice.

Totuși, această opinie este departe de a fi populară, mai ales în rândul afganilor care s-au refugiat deja de mai multă vreme în SUA, și care sprijină prin diferite centre noii refugiați, sau a liderilor de organizații non-guvernamentale care avertizează cu privire la închiderea tuturor organizațiilor afgane de acest fel care militau pentru pace și drepturile omului și la o posibilă catastrofă umanitară apărută în urma retragerii americane.

Najia Nasim, directorul executiv al organizației Women Helping Afghan Women (eng. „femeile apără femeile afgane”) evidențiază pericolul în care se află liderii organizaților umanitare și critică vehement lipsa de responsabilitate și implicare în viitorul populației afgane din partea americanilor în urma unei retragei grăbite, arătând că aceștia ar fi trebuit să impună condiții celorlalți jucători din regiune pentru menținerea unei păci durabile în Afganistan. Totuși, Roya Rahmani, ambasadoarea Afganistanului în SUA, susține cu tărie că în ciuda retragerii trupelor americane, colaborarea diplomatică dintre cele doua state nu se va încheia.

poporul afgan

Sursă foto: The Guardian

 

În data de 21 august, fostul președinte Donald Trump, a acuzat administrația Biden de incompetență în chestiune retragerii, mergând până în punctul de o numi „o predare”. De fapt, scepticismul cu privire la criza afgană este împărtășit la nivelul ambelor partide, mai multe voci considerând retragerea un dezastru umanitar și o dovadă de abandon față de aliații afgani din regiune.

De pildă, democratul Tom Carper, membru al Comitetului pentru Scuritate Domestică și Afaceri Guvernamentale și un aliat reputat al președintelui Biden, este de părere că „retragerea ar fi trebuit să fie atent planificată” și că America „nu îi poate abandona pe cei care au luptat de partea ei și care acum se confruntă cu un pericol mortal.”

Recent, jurnalistul Peter Nicholas se întreba dacă adminisrația Biden mizează pe memoria scurtă a americanilor. Nicholas e de părere că impactul vizual al haosului provocat de preluarea puterii de către talibani se va disipa în timp, iar apoi marea majoritate a americanilor va sărbători faptul că niciun soldat de-ai lor nu își va mai pierde viața în acest teatru de operațiuni.

De altfel, voci ca Ted Kaufman sau Jeff Horwitt au arătat cel mai probabil americanii nu îl vor judeca în viitor pe Biden după soarta democrației afgane, ci, mai curând, după stabilitatea propriei lor democrații. Într-adevăr, un sondaj Quinnipiac a arătat că peste 60% dintre americanii intervievați sunt de acord cu retragerea trupelor din Afganistan. Dacă criza de imagine a administrației Biden la nivel național și internațional va trece atât de repede rămâne doar de văzut.

Puteți citi și alte analize marca True Story Project privitoare la Afganistan: Criza din Afganistan – ce înseamnă pentru China & Rusia sau Răspunsul României la criza afgană.

 

Sursă foto: Vanity Fair

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și