close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Viza H-1B: Calea către Succes

Mulți consideră că unul din principalele motoare care a dus la crearea celui mai mare hub de tehnologie din lume în Silicon Valley se datorează unui anume document: viza H-1B.

Ce este H-1B & de unde a pornit

Viza H-1B („visa for skilled immigrants”) reprezintă o categorie de viză care permite imigranților cu studii superioare să vină în Statele Unite și să lucreze până la 6 ani, după care aceștia sunt eligibili să aplice pentru „Green Card”. Programul de vize a fost inițiat de către Președintele George H.W. Bush în 1990, iar intenția era aceea de a transforma modul în care companiile americane angajează cei mai talentați și apți oameni. Scopul programului este de a crea o economie mai competitivă și de a provoca idei noi asupra elitei de cercetători, ingineri și academicieni ai Americii.

Procesul de aplicație nu este ușor. Cei care aplică trebuie să aibă cel puțin diplomă de licență și trebuie să treacă prin mai multe etape, printre care și interviu, iar angajatorul trebuie să sponsorizeze viza. În ultimii 20 de ani, companiile americane au plătit mai bine de 5 miliarde de dolari cu scopul sponsorizării acestor vize. Momentan, maximul de aprobări este 65,000 pe an, iar anul acesta s-a înregistrat un număr record de aplicații: peste 275.000.

H-1B a bătătorit drumul spre Silicon Valley

Programul de vize s-a dovedit a fi un succes. Potențialul de creștere și inovație a explodat, iar domenii de specialitate, precum cercetarea, ingineria sau programarea au fost printre beneficiarii direcți ai acestei vize.

Google

CEO Google & Alphabet, Sundar Pichai, a ajuns în Statele Unite cu ajutorul vizei H-1B. (Reuters)

 

În cei 30 de ani de la înființarea programului H-1B, cei care au beneficiat de pe urma vizei sunt de rândul milioanelor, aceștia umplând un gol semnificativ în domenii precum știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM). Imigranți care au ajuns în Statele Unite datorită acestei vize și care au ajuns să se stabilească în țară au ajuns să conducă unele dintre cele mai de succes companii, printre care Pepsi, Microsoft și Google.

Desființarea H-1B are substrat politic

Însă, programul a întâmpinat și multe critici. Zeci de ani după ce un Președinte Republican a pus bazele uneia dintre cele mai importante și semnificative categorii de vize, un alt Președinte Republican dorește să o desființeze, o mișcare care face parte din campania sa anti imigrație. Administrația Trump s-a folosit de o indignare care era deja existentă la nivel național cu privire la acest program, cu scopul de a face vizele mai greu de obținut. Retorica se învârte în jurul faptului că vizele permit companiilor să angajeze forță de muncă ieftină din afară, în loc de cetățeni americani eligibili.

Există și motive obiective, nu numai politice, pentru care programul de vize nu este la standardele la care ar trebui să fie. Dat fiind că angajatorul sponsorizează viza, angajatul este dependent de compania respectivă, ceea ce poate duce la abuz și discriminare la locul de muncă. Cazuri în care imigranți sunt ademeniți în America cu promisiuni că aceștia vor avea de lucru și un venit stabil s-au dovedit a fi neadevărate, aceștia ajungând să câștige chiar mai puțin decât în țările de origine.

Retorică vs. Succes:

În luna iunie a acestui an, Președintele Trump a suspendat programul de vize H-1B, argumentând că programul nu este în interesul Statelor Unite în contextul unei pandemii care face ravagii economice. Însă, ironia face că suspendarea programului a costat economia Americii 100 miliarde de dolari, generată de căderea valorii de piață înregistrată de marile companii după anunțul ordinului executiv.

Retorica Președintelui s-a intensificat în ultima perioadă, în mare parte datorită pandemiei și alegerilor prezidențiale. Ca și mesajul cu care a candidat prima dată în 2016, – America First – una dintre promisiuni era aceea de a ține locurile de muncă din America pentru americani. După acțiunile din iunie, Administrația a anunțat în octombrie o versiune revizuită a programului: plafonul de venit pentru cei eligibili a fost ridicat și perioada de ședere a fost scurtată pentru anumiți angajați cu contract. Aceste reguli noi ar descalifica o treime din aplicațiile de viză înregistrate anul acesta.

SUA

Printre cei eligibili pentru viza H-1B se numără și ingineri care lucrează în domeniul roboticii. (Getty Images)

 

De asemenea, mișcările lui Trump au afectat în mod major companiile de tech din țară, unul dintre principalele sectoare care beneficiau de pe urma programului. Un raport din 2016 a estimat că mai bine de 15% dintre angajații Facebook erau în America cu viză H-1B, iar companii precum Google, Amazon și Microsoft au fost printre cei mai vocali critici ai măsurilor luate de către Administrația Trump. Prin urmare, mai bine de 1400 de firme tech au deschis un proces împotriva acestor noi reguli. Un CEO a enunțat că „aceste măsuri compromit situația imigranților cu calificări de a veni în America, cât și abilitatea companiilor din America de a recruta și de a-și menține cei mai buni angajați”.

O America fără H-1B, mai săracă pe toate planurile

India a fost unul dintre principalii beneficiari ai acestui program de vize. În contextul unui climat mult mai ostil cu privire la viitorul incert al acestor imigranți în America, mulți vor decide să se uite înspre alte state mai primitoare, vor decide să rămână în țările de origine sau vor ademeni companii să-și mute o parte din operațiuni în India. De asemenea, mulți studenți internaționali sunt descurajați să vină să studieze în America, pentru că nu le este asigurată oportunitatea de a rămâne în țară, care este presupus a fi principalul motiv pentru care aceștia decid să vină în America pentru studii.

Din punct de vedere economic, programul H-1B este un succes răsunător. Un studiu făcut de Harvard în 2013 arată că între 1995 și 2008, fiecare imigrant acceptat pe această viza a creat 3.1 joburi pentru cetățenii americani la aceeași companie. Iar între 1995 și 2005, imigranții au creat 52% din start-upurile din Silicon Valley. O evaluare a Consiliului American de Imigrație a declarat că programul ar putea crea 1.3 milioane de joburi noi și ar adaugă 158 de miliarde de dolari la PIB-ul Statelor Unite până în 2045.

America este un așa-zis „melting pot”, iar țara este clădită de imigranți. Restricționarea unui asemenea program nu este în interesul Statelor Unite, iar experții spun că prin reformarea programului ar crește nu numai productivitatea și inovația, dar acest lucru ar putea duce și la crearea mai multor locuri de muncă pentru cetățenii Americii. Programul nu afectează doar Statele Unite, dar și țări ale căror cetățeni nu-și pot îndeplini potențialul din cauză de geografie, țară, statut, situație politică sau alte considerente. Dacă următoarea Administrație va continua cu aceste politici izolaționiste de imigrație, Visul American va deveni doar o iluzie pentru milioane de oameni.

 

Despre imigrație și big tech, puteți citi și în alte analize True Story Project, precum „Revoluția Curții Supreme: Amy Coney Barrett” și „Google: Noul Goliath”.

 

Sursă foto: ThinStock

 

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și