Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Vine criza?

De mai bine de o lună deja, știrile cu privire la o posibilă criză financiară au început să ne asalteze. Cu toate că predicțiile analiștilor financiari sunt diverse, politicienii se grăbesc deja să ne pună în gardă pentru o nouă „prăbușire” a economiei.

Președintele UDMR Kelemen Hunor a făcut o serie de declarații pe marginea crizei economice, în cadrul conferinței de presă în care s-au prezentat măsurile din cadrul pachetului „Sprijin pentru România”. În prezența lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, liderul maghiarilor a declarat că în contextul războiului ruso-ucrainean, și după cei doi ani de pandemie, fiecare domeniu economic este și va fi afectat, ceea ce va conduce spre o adâncire a crizei energetice în următoarele luni.

De asemenea, a mai precizat că inflația nu este doar o realitate românească, fiind prezntă în întreaga zonă euro. În numele coaliției, Kelemen Hunor a luat poziție, subliniind rolul statului, de a proteja toți cetățenii, și promovând, totodată, intervenția statului în economie, fără, însă, să fie încălcate principiile liberale.

Măsurile propuse de coaliție sunt văzute de liderul UDMR ca fiind moderate, vizând situația economică pe termen scurt, mediu și lung. O prioritate din pachetul de măsuri o reprezintă protejarea investițiilor publice, în șantiere și, mai ales, infrastructura mare. Sectorul energetic a fost și el atent discutat, Kelemen Hunor stabilind obiectivele României  pe termen mediu, și anume independența din punct de vedere economic și alimentar.

De pe lista măsurilor în valoare totală de 17,3 miliarde de lei din pachetul „Sprijin pentru România”, care vor intra în vigoare la 1 mai, cele prin care statul va sprijini cel mai mult economia vizează sectorul privat, prin ajutoare de până la 400.000 de euro acordate IMM-urilor și a altor ajutoare pentru investițiile mai mari, agricultura, prin acordarea de subvenții fermierilor și creșterea salariului minim în agricultură, și ajutoarele sociale.

Pe de altă parte, fostul premier Florin Cîțu a avut una dintre cele mai categorice luări de poziție, prognozând o creștere economică aproape de 0%, în vreme ce bugetul a fost gândit pentru o creștere economică de 4,6%. Acesta a mai apreciat că este deja tardiv să mai putem vorbi despre măsuri de evitare a crizei financiare și a propus, chiar, o listă de reforme și proiecte care ar putea reduce impactul acesteia.

De pe lista lui Florin Cîțu se remarcă accentul pus de fostul lider PNL pe menținerea unei economii libere și deschise și a implementării jaloanelor din PNRR.

Fostul premier consideră, în schimb, că menținerea puterii de cumpărare la cotele actuale s-ar putea realiza mai degrabă prin reducerea contribuțiilor la bugetul de stat sau rambursarea TVA-ului. De asemenea, acesta a mai atras atenția asupra reformarea companiilor de stat. Potrivit lui Cîțu, statul român ar trebui să caute investitori pentru a pune în aplicare aceste reforme, altfel nu va putea gestiona presiune economică și ar putea fi nevoit să „ declare faliment pentru industrii întregi”.

moneda euro

Sursă foto: The Economists

 

Totuși, unii analiști economici se dovedesc a fi mai optimiști decât politicienii și afirmă că aceștia din urmă exagerează, pregătind poporul pentru ce este mai rău. Cert este, însă, că studiile realizate până în prezent par a indica un an mult mai complicat decât precedenții, atât din cauza inflației de două cifre, cât și a decelerării economice. Dacă în trimestrul 4 (T4) din 2020 România înregistra o creștere economică de 3%, în același trimestru al anului următor, economia a crescut cu doar 0,1%.

Laurian Lungu comentează că pe lângă aceștia factori, economia României va mai fi afectată de creșterea dobânzilor și de impactul creșterii energiei asupra consumului. Prețul producției industriale a crescut deja cu aproximativ 45%, iar acest lucru se va vedea în prețul de la raft al produselor.

Un alt analist financiar, Dragoș Cabat, discutând despre profilul de economie de consum al României, face predicții mai puțin sumbre. Potrivit acestuia, deși consumul va scădea, dat fiind că oamenii vor plăti mai mult pe energie, economia nu se va prăbuși, ci doar „va crește mai încet”. „ Nu va fi bine. Vom avea o creştere economică de la zero la 1,5%, maximum 2%. Dar politicienii exagerează.”

Economistul Ciprian Dascălu explică că situația actuală se datorează unui ciclu de șocuri suportate de economie. După criza sanitară în care am intrat cu deficit, intrăm acum într-o nouă criză pornită de războiul din Ucraina. Dascălu mai remarcă că reacțiile în lanț care se vor extinde din plan extern spre economia românească vor putea chiar conduce la o creștere a șomajului.

De pildă, blocarea producției anumitor piese în anumite zone ale lumii poate conduce la sistarea asamblării acelui produs într-o fabrică dintr-o altă țară.

scumpiri produse

Sursă foto: Organic Consumers Association

 

Potrivit acestuia, inflația va atinge cota cea mai mare în timpul verii, dar spre a doua jumătate a anului situația s-ar putea îmbunătății, printr-o „revenire puternică”. Nici Ciprian Dascălu nu este adeptul teoriei unei noi recesiuni. Acesta estimează că Uniunea Europeană va interveni printr-un pachet de măsuri similar, dar mai mic, cu cel acordat în timpul pandemiei.

Chiar dacă specialiștii în economie prevăd o situație mai puțin nefastă în plan economic decât politicienii, există și o altă amenințare care paște România. O secetă severă ar putea aduce cu sine o criză alimentară. Marile scumpiri se așteaptă la prețul cerealelor, care vor conduce apoi și la majorarea prețului cărnii. De asemenea, blocarea anumitor lanțuri de producători din cauza situației din Ucraina ar putea fi un alt factor important în cazul unei crize alimentare.

Dacă v-a plăcut această analiză marca True Story Project, vă recomandăm și alte pe teme similare: Ajutorul internațional pentru Republica Moldova sau Poate gazul american să-l înlocuiască pe cel rusesc?

 

Sursă foto: Romania Insider

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și