close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Va schimba otrăvirea lui Navalny Rusia?

Pe 20 august, principalul opozant politic al Președintelui rus, Vladimir Putin, a fost otrăvit în timpul unei călătorii. În timp ce evenimentul a luat rapid amploare, memoria colectivă era deja familiarizată cu acest șir sumbru de evenimente. Alexei Navalny intră în rândul unui grup numeros de actori politici care, sfidând regimul lui Putin, au fost vizați ca inamici ai statului. Însă, în timp ce majoritatea dintre ei au plătit prețul suprem, Navalny este printre puținii care au supraviețuit.

În Rusia, situația criticilor, opozanților și dizidenților politici care activează împotriva regimului Putin este destul de clară. De la Boris Nemtsov, la Alexander Litvinenko, Sergei Magnitsky sau Anna Politkovskaya, magnitudinea mașinăriei de răzbunare politică a statului rus a dat dovadă că este capabilă de orice pentru a reduce la tăcere vocile dezaprobatoare.

putin

Sursă foto: Business Insider

 

După ce Nemtsov, principalul inamic politic al lui Putin la momentul respectiv, a fost ucis în plină stradă în 2015, Rusia a devenit țara în care opozanții politici mor la mâna regimului, iar pentru un lider care devine tot mai paranoic față de propria stabilitate politică – susținerea lui Putin a scăzut în ultimii ani – un asemenea scenariu politic ar fi fost dificil de menținut. Însă, schimbările constituționale din iulie care i-au asigurat lui Putin mandatul până în 2036 au reprezentat sfârșitul încercărilor unui regim de a se mai preface că joacă după aceleași reguli democratice. Evenimentul a fost perceput ca și un imbold pentru Putin. Solidificându-și poziția politică, Navalny nu mai părea un inamic așa de invincibil.

Ce s-a întâmplat în Rusia cu Navalny

După referendumul din iulie, regimul politic pare să fi suferit o schimbare. În contextul în care guvernul era criticat de eșecul gestionării pandemiei, Kremlin și-a impus o agendă mult mai represivă, încurajat fiind de rezultatele alegerilor. La câteva zile după referendum, Sergei Frugal, un guvernator regional cu susținere populară, a fost arestat pe motiv că ar fi organizat mai multe omucideri. Proteste de susținere au urmat, dar fără vreun rezultat. După referendum, un număr de opozanți politici, activiști și jurnaliști au fost arestați în Rusia, semnalând o schimbare de abordare din partea Kremlinului.

Nevalny este un politician popular, ceea ce reprezintă o anomalie în Rusia zilei de astăzi. Cotat de către mulți drept „omul de care Putin se teme cel mai tare”, notorietatea și susținerea acestuia reprezintă un coșmar pentru Putin, dar înlăturarea acestuia era un pariu politic prea periculos. Navalny a fost implicat în expunerea mai multor excese ale anturajului Președintelui și al regimului Putin, printre care acte de corupție la cel mai înalt nivel.

Pentru o perioadă, Kremlin l-a perceput pe Navalny ca și un pericol insignifiant, având susținerea unei minorități liberale din orașe mari și cam atât. Însă, Putin pare să fi subestimat potențialul acestuia, iar Navalny a devenit rapid unul dintre cei mai eficienți opozanți politici ai regimului de la Kremlin.

În 2018, Navalny a demarat o inițiativă politică, Smart Vote, ce presupunea un sistem de votare strategică prin care votanții de opoziție ai regimului ar fi susținut candidatul cu cele mai mari șanse de câștig împotriva candidatului susținut de Kremlin. La alegerile locale din Moscova din 2018, această strategie a reușit sa scadă numărul candidaților pro-Kremlin de la 40 la 25. În timp ce acțiunile lui Navalny încep să găurească din zidul ridicat de către regimul Putin timp de mai bine de 20 de ani, succesul acestuia presupune că o revanșă din partea guvernului era iminentă.

navalny

Sursă foto: Google Images

 

Posibile sancțiuni pentru Rusia

Odată ce vestea otrăvirii lui Navalny a făcut înconjurul lumii, diverse ipoteze au fost aruncate în spațiul public cu privire la repercusiunile pe care guvernul Putin va fi nevoit sa le înfrunte. După ce Sergei Skripal, un fost ofițer militar rus, a fost deconspirat că a lucrat ca și agent dublu furnizând informații guvernului britanic, a fost otrăvit cu același agent chimic, Novichok, în 2018, Theresa May a expulzat 23 diplomați ruși de pe teritoriul Marii Britanii. În urma inițiativei lui May, mai bine de 20 de țări au urmat exemplul guvernului britanic. Această mobilizare colectivă a fost văzută ca cea mai mare expulzare de diplomați ruși din istorie.

Deși Angela Merkel a declarat că nu există nici un dubiu cu privire la faptul că Navalny a fost otrăvit, iar cancelarul german l-a și vizitat pe opozantul rus în spitalul din Berlin, unde acesta se recupera, este incert dacă Merkel va lua o abordare mai riguroasă cu privire la Rusia. În contextul în care Rusia este implicată în două dintre cele mai tensionate conflicte ale momentului – Belarus și tensiunile dintre Armenia și Azerbaidjan – Merkel simte presiune pe toate părțile, inclusiv din partea propriului partid, de a se impune în fața lui Putin.

Însă, acțiuni din partea Germaniei sau din partea Uniunii Europene în a sancționa Rusia sunt puțin probabile. Cele 27 state membre din blocul UE au fost incapabile să ajungă la un consens cu privire la sancțiuni împotriva liderului din Belarus, Aleksandr Lukashenko, iar dorința politică de a acționa împotriva Rusiei nu pare să fie foarte vizibilă.

Deși Berlinul începe să-și piardă treptat răbdarea cu privire la asertivitatea guvernului rus – în 2015, Parlamentul German a fost victima unui atac cibernetic, iar anul trecut, un comandat cecen a fost ucis în plină zi într-un parc din Berlin – șansa de a vedea Rusia sancționată în scurt timp este mică.

Rusia

Sursă foto: Promote Ukraine

 

De asemenea, construcția unei conducte de gaz din Rusia până în Germania, care a costat mai bine de 11 miliarde de dolari și care se apropie de final, nu va fi afectată. Deși Merkel a fost presată să oprească procesul de construcție, aceasta a evitat să-și asume o poziție, argumentând că o decizie cu privire la Rusia va fi luată la nivel european. Însă, liderul german pare să fi fost înduioșată de situația lui Navalny – aceasta i-a acordat acces rapid în Germania, deși Rusia se află pe lista neagră în contextul pandemiei, iar aceasta a declarat în mod categoric că otrăvirea lui Navalny presupune o crimă.

Soarta lui Navalny este incertă. Acesta a declarat că dorește să se întoarcă în Rusia să lupte în continuare împotriva regimului de la Kremlin, însă evoluția acestor sancțiuni va depinde mult și de cum Moscova va decide să abordeze situația. Putin nu i-a rostit numele lui Navalny în public niciodată, menținându-și distanța față de opozant. Folosirea agentului Novichok este interzisă în cadrul Convenției privind Armele Chimice, din care Rusia face parte.

Simplul fapt că guvernul rus nici măcar nu a depus efortul de a deschide o anchetă cu privire la ce s-a întâmplat cu Navalny, măcar de dragul aparențelor, doar confirmă că Rusia nu ține de cont de ce crede Germania sau Uniunea Europeană. În trecut, frica față de repercusiuni reprezenta unul din puținele motive pentru care Putin se abținea din a-și impune în mod categoric interesele și ambițiile de expansiune și dominare politică. Acum, cu un viitor politic stabilit pe următorii 15 ani, președintele rus va deveni tot mai nerăbdător în a-și duce agenda la bun sfârșit.

 

Puteți citi și alte analize despre Rusia pe site-ul True Story Project, precum Opoziția și ceaiul și Propaganda rusă (I) – ce este și cum funcționează?

 

Sursă foto: Financial Times

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și