Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Uniunea Europeană vs. Polonia și Ungaria

Miercuri, 16 februarie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a decis ca fondurile UE menite să ajungă către statele membre ale blocului european, pot fi înghețate, dacă țara nu respectă litera legii și principiile statului de drept.

Această decizie vine în contextul în care Polonia și Ungaria, „oile negre” din Uniunea Europeană, și cele care au început să ia măsuri iliberale în ceea ce privește guvernarea propriilor țări, dorind în același timp să continue să beneficieze de pe urma ajutorului financiar al blocului, au adus cazul în fața Parlamentului și Consiliului European, la începutul lui 2021.

Guvernul de la Varșovia a adus cazul în fața celor două instituții legislative ale blocului european, în urma publicării bugetului anual UE, în ianuarie 2021. Bugetul a avut în vedere și un plan de susținere economică, menit să ajute la redresarea și reziliența statelor UE, în urma lovitorilor economice primite, în urma crizei generate de pandemia Covid-19.

Astfel, după negocieri pe baza acestuia, bugetul mamut de 1.1 trilioane de euro și planul de redresare pentru pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, a fost aprobat în ianuarie 2021.

Însă, în cadrul bugetul, anumite stipulatii au fost introduse. Printre acestea, se numără și clauza, conform căreia fondurile alocate fiecare țări în parte vor fi condiționate de respectarea literii legii și a statului de drept. O dezbatere înfierbântată, care a început cu mult înainte de venirea crizei sanitare, conducerea de la Bruxelles a încercat să găsească metode de a limita abaterile de la valorile și principiile UE ale statelor membre din bloc.

În ultimii ani, atât Ungaria, cât și Polonia, au început să ia măsuri tot mai îngrijorătoare din punct de vedere democratic, acțiuni care pot fi considerate abateri de la principiile și valorile blocului european – principii pe care fiecare stat în parte declară și promite că le va respectă, odată ce aderează și este acceptat în cadrul Uniunii Europene.

Aceste mecanisme nu au fost puse în funcțiune până acum. Dar, în ultimele luni, am avut parte de niște evoluții cel puțin frapante în ceea ce privește încercările celor două țări de a ocoli aceste instrumente de verificare, care au ca scop asigurarea procedeelor democratice.

În octombrie, Curtea Constituțională din Polonia, a luat o decizie fără precedent, prin care stipula că legislația națională a Poloniei are prioritate față de cea europeană.

Acțiunea nu numai că a înfuriat mare parte din conducerea europeană și șefii de stat ai blocului, dar decizia contracara în mod direct supremația legii UE și competența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În urma deciziei extrem de controversate, au avut loc proteste, care comunicau susținerea pentru blocul european, în contextul în care decizia a reușit să deschidă și o altă portiță de dezbatere – aceea a unui potențial „Polexit”, sau o posibilă ieșire a Poloniei din Uniunea Europeană.

protest polexit

Sursă foto: AFP

 

În Ungaria ultimilor ani, prim-ministrul Viktor Orban a devenit un autocrat în adevăratul sens al cuvântului, minimizând calitatea și veridicitatea alegerilor, cea a puterii opozanților politici, și luând un număr de măsuri agresive cu privire la comunitatea LGBT, – nerespectând, astfel,  drepturile respectivei minorități.

Așadar, în contextor acestor provocări la adresa fundamentelor europene, decizia Curții de Justiție ar trebui să pună capăt acestor dubii, cu privire la validitatea legislativă și politică a conducerii UE, lucru care s-a și întâmplat miercuri.

Ca urmare, decizia Curții a fost una care a pus în valoare și care a susținut poziția europeană. „Respectarea acestor valori nu poate fi redusă la o obligație pe care un stat candidat trebuie să o îndeplinească pentru a adera la Uniunea Europeană și pe care o poate ignoră după aderare”, au spus judecătorii Curții de la Luxembourg.

În urma verdictului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: “Am promis că niciun caz nu va fi pierdut. Și m-am ținut de această promisiune. Acolo unde nu se vor îndeplini condițiile regulamentului, vom acționa cu hotărâre. Decizia de astăzi confirmă că suntem pe drumul cel bun”.

orban

Sursă foto: Associated Press

 

Decizia a făcut furori și în rândul guvernelor celor două țări. Ca urmare a deciziei, Judit Varga, Ministra de Justiție a Ungariei, a declarat că rezultatul Curții reprezintă o judecată care e influențată și motivată de considerente politice, decizia fiind „dovada clară că Bruxelles abuzează de puterea pe care o deține”.

În același timp, guvernul polonez a declarat că decizia reprezintă un atac la adresa suveranității naționale, mizând pe un discurs naționalist, anti-European, care a devenit tot mai virulent și mai răspândit, în rândul narațiunilor politice din interiorul celor două guverne.

Astfel, dacă acțiuni ale altor state vor fi considerate că încalcă principiile statului de drept, Comisia Europeană – instituția europeană responsabilă de tratate – poate iniția procedura de a îngheța fondurie UE menite să ajungă către acestea.

Comisia trebuie să construiască un caz împotriva respectivei țări, pentru a justifica acțiunea, arătând că există dovezi în spatele acestei decizii. Dacă statul nu este de acord să coopoereze și să încerce să rezolve situația, Comisia poate trimite o cerință oficială, prin care recomandă ca fondurile UE menite acelei țări, să fie înghețate.

Apoi, decizia va fi supusă unui vot, în care statele membre UE trebuie să voteze în proporție de 55% în favoarea recomandării (votul statelor trebuie să reprezinte cel puțin 65% din populația blocului european).

Potențialele măsuri pot include suspendarea plăților, rezilierea angajamentelor legale, o rambursare anticipată a împrumuturilor sau interzicerea încheierii de noi acorduri financiare. Măsurile pot fi ulterior ridicate, dacă țara disciplinată corectează situația.

Acum, toate privirile se îndreaptă către Ursula von der Leyen, care, în calitate de președintă a Comisiei Europene, va trebui să ia decizia finală cu privire la activarea procedurii bugetare. Ungaria are alegeri naționale în data de 3 aprilie, o circumstanță sensibilă din punct de vedere politic, care i-ar putea influența gândirea.

 

Sursă foto: AFP

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și