close_icon
#Analize / Alexandru Văleanu

Uniunea Europeană și Rusia în căutarea șah mat-ului

Arestarea lui Navalnîi pe 17 ianuarie și condamnarea sa la trei ani și jumătate de închisoare au declanșat un val de proteste nu doar în rândul societății din Rusia, ci și în cel al leadership-ului vestic. Deși între țările occidentale par a se fi format oarecare disensiuni în ultimii ani, liderii lumii libere le-au lăsat la o parte pentru a forma un front comun împotriva Rusiei, în aparență, cel puțin.

Mai mult, aceste reacții față de țara estică au devenit mai severe după ce am fost cu toții martori la violența cu care forțele de ordine au încercat să stingă nou reaprinsa flamă democratică din societatea autoritară. Pentru a înțelege întru-totul duritatea cu care s-a reacționat în timpul protestelor, amintesc că în jur de 10,000 de oameni au fost reținuți de către autorități, printre care și peste 100 de jurnaliști.

Reacția Vestului și „Gafa Borrelliană”

Asemeni unei avalanșe, imediat după arestarea lui Navalnîi și represiunea nedemocratică a protestelor, liderii europeni au emis declarații prin care au condamnat încălcările grotești ale drepturilor omului. Printre liderii care și-au asumat această poziție se numără și Angela Merkel și Boris Johnson.

Însă, reacțiile negative nu au venit doar de pe continentul european, ci și din SUA. Noul Secretar de Stat, Antony Blinken, a atacat autoritarianismul de care Rusia a dat dovadă, în timp ce și-a reiterat suportul pentru manifestanții închiși în spatele gratiilor, printre ei numărându-se și Alexey Navalnîi.

Încercarea Uniunii Europene de a soluționa această problemă s-a materializat prin vizita Ministrului Afacerilor Externe al UE, Josep Borrell, la Moscova. Încercând să asigure eliberarea lui Navalnîi și a protestatarilor, diplomatul european s-a lovit de reticența Ministrului de Externe rus, Sergey Lavrov.

borrell

Sursă foto: Politico

 

Având probabil în minte de-escaladarea situației, Borrell s-a făcut de râs, acest fapt fiind perfect ilustrat de momentul de la sfârșitul conferinței de presă când acesta, încercând să se împrietenească cu Lavrov, a fost umilit de nesimțirea și neprofesionalismul cu care politicianul rus l-a întâmpinat.

Mai mult, pentru a încerca să îmbunătățească relațiile, Josep Borrell, în calitate de înalt reprezentant al Uniunii Europene, și-a exprimat suportul față de vaccinul rusesc anti-Covid-19, Sputnik V. La momentul acelor declarații, însă, Agenția Europeană pentru Medicamente încă nu dăduse undă verde pentru siguranța și eficiența mult disputatului vaccin.

În timp ce Borrell și Lavrov se aflau în ședință, pentru a da lovitura de grație, Rusia a expulzat trei diplomați ai țărilor europene, declarându-i „persona non grata”. Prin acest gest neprietenesc, gigantul estic a dovedit atât că nu este deschis să negocieze pe acest subiect, cât și că este dispus să pornească un război diplomatic, dacă Uniunea Europeană continuă să pună presiune asupra țarului de la Kremlin.

Această vizită rușinoasă arată, din păcate, inabilitatea Blocului European de a se impune în fața Rusiei. Deși Uniunea Europeană are ca membri unele dintre cele mai bogate și puternice state din lume, calitatea actului diplomatic lasă de dorit până și în fața unui stat cu vaste probleme socio-economice. Însă, se poate spera că această gafă diplomatică va trage un semnal de alarmă în rândul Uniunii, urmat de o reformă a instituțiilor ce au ca sferă de activitate relațiile externe.

Ce urmează?

Răspunzând la numeroasele cereri de demisie, Josep Borrell a venit cu o propunere de a impune un nou set de sancțiuni pentru Rusia. Acesta a propus inclusiv luarea unor măsuri concrete pentru a combate dezinformarea, atacurile cibernetice și eventualele acțiuni hibride ale vecinului estic.

Ministrul a adăugat că Uniunea Europeană trebuie să găsească diverse metode pentru a ține legătura cu societatea rusă, declarând că cetățenii acestei țări își doresc relații mai strânse cu Blocul European, fără de care speranțele lor pentru reforme democratice în propria țară par a fi deșarte. Toate aceste posibilități vor fi, cel mai probabil, dezbătute în cadrul Summitului UE privind relațiile cu Rusia, preconizat a avea loc în martie.

Este foarte posibil ca în viitorul apropiat să vedem un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, însă istoria a dovedit că acestea nu stopează în niciun fel agresiunile Moscovei față de vecini și nu reprezintă o piedică pentru Putin, care, cu sau fără sancțiuni, va acționa în continuare atât în detrimentul țărilor europene, cât și al propriilor cetățeni.

Așadar, ce poate face Uniunea Europeană pentru a contracara acțiunile unei țări ce nu pare a fi ieșit niciodată din logica Războiului Rece? Cea mai evidentă măsură este, din păcate, și cea mai divizatoare pentru țările UE: sistarea lucrărilor asupra Nord Stream II.

merkel

Sursă foto: France 24

 

Pe 21 ianuarie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a solicitat Uniunii Europene să întreprindă „imediat” toate demersurile pentru oprirea lucrărilor de finalizare a Nord Stream II. 581 de membri au votat pentru, în timp ce doar 50 au votat împotriva proiectului. Însă, deși consensul european asupra acestei probleme pare a fi definitiv, Germania refuză să ia măsuri în acest sens.

Mai mult, Ministrul Economiei din Germania, Peter Altmaier, a declarat că ar trebui separată construcția gazoductului de nerespectarea drepturilor omului în Rusia. Anterior acestei declarații, însăși Angela Merkel, liderul liberalismului european, a avut o poziție similară în care recomandă separarea celor două subiecte.

În pofida puternicelor critici din partea Parlamentului European și ale unor membri precum Polonia și Estonia, Germania se dovedește a fi un zid imuabil în acest caz. Astfel, Germania ignoră riscul real de a amplifica dependența europeană de gazul rusesc, Rusia fiind deja exportatorul principal în Uniunea Europeană. Având în vedere aceste fapte, nu putem decât să concluzionăm că Germania caută beneficiul economic propriu în detrimentul binelui Uniunii.

Deși Germania, alături de celelalte țări europene, nu a ezitat în a accepta condamnarea Rusiei și impunerea de noi sancțiuni, Uniunea Europeană nu pare a reuși să ia măsuri mai drastice.

rusia

Sursă foto: Atlantic Council

 

În momentul de față, situația nu dă semne că se va schimba. Protestele din Rusia se vor opri, cum s-au mai oprit și în trecut, Uniunea Europeană va impune sancțiuni, dar repercusiunile se vor opri acolo. Alexey Navalnîi, cel mai probabil, își va ispăși sentința până la capăt și status quo-ul rusesc se va menține în ciuda criticilor sancțiunilor și altor eventuale acțiuni de retorsiune din partea Uniunii Europene.

Alte articole despre Rusia: Rusia lui Putin: Cum e viața unui cetățean de rând? și Țarul Putin și Palatul de la Țară.

 

Sursă foto: European Parliament

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și