Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Robert Ciugolia

Unde s-a blocat digitalizarea României?

Probabil foarte mulți dintre cei care vor citi rândurile de mai jos s-au regăsit în situația în care s-au minunat când au văzut interfața de la aplicațiile de eliberarea a biletelor folosite de funcționarii CFR sau care aproape și-au smuls părul din cap încercând să înțeleagă ce acte sunt necesare pentru depunerea unui anumit dosar la ANAF.

Acestea sunt doar câteva exemple de probleme care pentru mulți dintre noi au devenit o pură normalitate și care sunt cauzate de o lipsă de investiții și interes pentru digitalizare serviciilor publice. România este din nou codașa UE și la acest capitol, iar previziunile pentru viitor nu arată deloc încurajator.

Odată cu o sumă mare de bani care va intra în țară prin PNRR vedem cum România a ales să folosească acești bani pentru a-i direcționa către alte sectoare de interes, lăsând digitalizare din nou la coada priorităților. În acest punct, credem că ar fi de folos să înțelegem mai bine motivele pentru care România nu a reușit până acum să facă vreun pas către digitalizare serviciilor publice cheie.

Ce progrese am făcut până acum?

 

statistica internet romania

Sursă foto: Eurostat

 

În primul trimestru al anului 2019, România a dezvoltat o politică menită să îmbunătățească și să promoveze disponibilității soluțiilor de comerț electronic în toată țara, în conformitate cu Orientările Comisiei Europene. Documentul a oferit o imagine de ansamblu extinsă asupra stadiului în care se află dezvoltarea comerțului electronic și a subliniat principalele direcții și strategice și obiective pentru viitor.

Strategia a fost însoțită de un plan de acțiune, care detaliază o listă de acțiuni și termenele limită pentru fiecare dintre obiectivele strategiei. Principalele obiective stabilite pentru dezvoltarea de soluții de comerț electronic în România sunt crearea unui stimulent și cadru de reglementare coerent pentru comerțul electronic; informarea furnizorilor și a serviciului online furnizori despre soluții de comerț electronic; și consolidarea cadrului instituțional pentru soluții de comerț electronic.

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) este noua instituție publică creată în 2020, coordonat de Secretariatul General al Guvernului, care are acum controlul executiv asupra e-guvernării. De asemenea, are sarcina de a coordona toate sistemele de operare care sunt legate de furnizarea de servicii de guvernare electronică și coordonarea informațiilor sisteme prin care sunt furnizate servicii publice electronice.

România are o platformă centrală de achiziții electronice care se află sub responsabilitatea ADR. Toate autoritățile românești sunt obligate să își publice notificările în cadrul achizițiilor publice și toate întreprinderile care vizează furnizarea de produse sau servicii către public autoritatea trebuie să acceseze platforma.

Acest sistem simplifică procedurile atât pentru furnizori, cât și pentru agențiile de achiziții. Sistemul este punctul unic național pentru transmiterea anunțurilor de achiziții publice către Jurnalul Oficial al UE. În plus, oferă servicii interactive și tranzacționale dedicat susținerii a 20% din suma totală a achiziției publice.

Care sunt barierele?

Există cu siguranță un foarte mare cumul de factori interni și externi care au stat puternic în fața procesului de digitalizare a administrației publice. Totuși, îi putem extrage pe cei pe care îi considerăm ca având un impact major până în acest punct și în direcția cărora ar trebui ca administrațiile să-și direcționeze atenția.

Infrastructura

În mod cert, infrastructura digitală este principalul pas ce ar trebui luat pentru ca un astfel de proces să aibă succes. Mai precis, nu este vorba doar de servere și coduri complexe ce stau în spatele unor software-uri, ci mai degrabă atât de lucruri de bază, cum ar fi calculatoare mai performante în birourile funcționarilor, dar și aplicații sau sisteme care ”forțează” cetățeanul să interacționeze cu procesele digitale

Dacă vorbim direct de cazul României și capitolul infrastructurii digitale, problemele ne sar rapid în ochi, fie că vorbim de computerele care se află într-o stare deplorabilă în majoritatea instituțiilor publice sau de site-urile acelorași instituții unde, de exemplu, pentru a efectua o simplă programare e necesară o întreagă cercetare amănunțită pentru un buton sau un număr de telefon.

Nu a existat niciun fel de interes clar, nici la nivel național, sau local în majoritatea cazurilor de a investi în echipamente și software-uri care să ușureze masiv viața cetățenilor pentru că în foarte multe instanțe contravine intereselor locale sau de partid.

Prea multe cazuri în care primăriile au folosit categorii de investiții precum astfel de echipamente pentru a spăla ușor banii publici, au fost deja mediatizate pe parcursul anilor, dar când vine vorba de a debirocratiza sistemul și a ușura viața cetățeanului asta ar presupune eliberarea unor posturi în primării și alte instituții publice ce nu vor mai fi esențiale, iar pentru anumite grupuri de interes asta nu este posibil.

Alfabetizarea digitală

Pandemia a fost cea mai mare dovadă pentru cât de rău stăm la acest capitol. Dat fiind faptul că această perioadă a fost caracterizată de lipsa contactului social, element ce stă la temelia prăfuitului sistem birocratic românesc, problemele ce au apărut au fost inevitabile. Tot ce a urmat după a fost o acumulare de frustrare în rândul oamenilor care brusc au fost nevoiți să-și facă programări online pentru orice audiere sau vizită la ghișeu pe care doreau să o efectueze.

Sistemul educațional s-a confruntat cu o lipsă de pregătire digitală masivă în rândul cadrelor didactice, dar și cu o reziliență puternică la aceste schimbări din partea unei minorități semnificative de cazuri. Profesorii s-au trezit peste noapte că tot ce au învățat ei despre pedagogie este depășit total, iar acum trebuie forțat să învețe noi metode pe care le-au respins majoritar în ultimul deceniu tocmai pentru că nu erau ”tradiționale”.

curs online

Sursă foto: Getty Images

 

Rezistența la transparență

În final, cea mai mare barieră, cumva contra-intuitiv, pe care digitalizare o are este transparența. Birocrația românească a crescut în complexitate și lentoare din două motive destul de clare, incompetența anumitor oameni și corupția. Un sistem birocratizat masiv este locul perfect în care acțiunile ilicite își pierd urma printre mormanele de acte ce zac în dulapurile funcționarilor publici, drept urmare digitalizare ar înlătura cea mai puternică unealtă politică pentru perpetuarea corupției din instituții.

De aici, este destul de simplu să înțelegem de unde provine reziliența sau lipsa de interes, după caz, a aleșilor politici de a investi în această direcție strategică pentru că orice aduce un plus de transparență în sistem reprezintă o piedică în plus pentru anumite grupuri în a continua să profite de banul public.

Mai putem spera la ceva?

E greu, într-adevăr, să sperăm la o schimbare reală în această direcție deoarece pare că ar fi împotriva tuturor intereselor ce s-au acumulat la conducere statului. Totuși, odată cu investițiile din PNRR vine și o atenție sporită a UE care să supravegheze direcțiile strategice pe care țara noastră le va alege, iar asta poate reprezenta o presiune pozitivă pentru guvernanți în viitor.

Ceasul ticăie, iar România pare că încă stă pe loc la foarte multe capitole din domeniul digitalizării. Investițiile au fost ineficiente sau blocate pentru prea mult timp, iar o schimbare trebuie făcută astfel încât să destrame sistemul ultra-birocratizat în care trăim.

Vă invităm să citiți și analizele Ce planuri are Google pentru Africa? și România și inevitabila criză globală.

 

Sursă foto: Consultancy EU

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și