Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Unde a propus România investirea celor 80 de miliarde de euro de la UE?

Planului Național de Relansare și Reziliență în valoare de 80 de miliarde de euro va conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului. Cu toate acestea, implementarea lui rămâne o provocare imensă pentru un aparat de stat construit pe birocrație și ineficiență.

Termenele limită sunt un concept străin pentru guvernul României care, în mod tradițional evitâ astfel de promisiuni specifice. De data această însă, UE nu negociază!

PNNR este construit pe o logică diferită de fondurile de coeziune. Practic, banii îi primim sub formă de decont atunci când arătăm rezultatele. Astfel, statele membre își stabilesc în cadrul planurilor naționale reformele și investițiile pe care le vor realiza până la finalul anului 2026.

Pentru fiecare investiție va trebui să stabilim o serie de obiective și să raportăm constant progresul înspre atingerea rezultatelor asumate.Plățile de la Comisia Europeană se vor face de 2 ori pe an, în funcție de eficiența noastră.

Proiectele din PNRR nu se pot extinde după finalul perioadei și nici nu se pot schimba pe parcurs, tocmai de aceea finalul anului 2026 va seta gradul de dezvoltare al României pentru următorii zeci de ani. 

iohannis

Sursă foto: Ziare de Azi

 

Actuala guvernare are povara imensa de a jongla cu tensiuni sociale unice în istoria oricărui stat, provocate de o pandemie care a distrus industrii întregi. Soluția europeană este să includă acești oameni în economia națională prin proiecte imense de infrastructură, care domolesc tendințele extremiste precum cele recente din România. Pe de altă parte, reprezintă o șansă excelentă pentru dezvoltarea infrastructurii noastre.

Eficiența în implementarea PNNR este esențială pentru a schimba calitatea vieții și perspectivele economice pentru următorii zeci de ani. Analogia cu planul Marshall oferit de SUA statelor vest europene pentru a le relansa dupa Al Doilea Război Mondial este cu atât mai potrivită. PNNR este viitorul României, iar cum îl vor pune în practică guvernanții ne va modela direcția pe parcursul a multe generații de aici încolo. 

Miercuri 31 martie, a avut loc a doua lectură a Planului Național de Relansare și Reziliență. Planul a venit cu soluții pentru o problemă pe care deja o resimțim. HORECA este în colaps, iar somnul rațiunii naște un val de extremism care acoperă UE. Soluția este însă economică. PNNR își propune să creeze proiecte gigant care să absoarbă populația acuma disperată și să lucreze împreună înspre modernizarea României. 

Conform sumelor provizorii transmise, au fost alocate următoarele procente din alocarea totală:

Acestea sunt obiective specifice de modernizare care trebuie gândite în jurul pilonilor esențiali ai planului, tranziția verde și digitalizarea care ocupa peste 70% din fondurile totale.

Publicul din România a demonstrat un interes crescut față de această oportunitate, în contrast cu tipica apatie față de orice dialog politic constructiv.  La cele 13 dezbateri publice s-au înscris aproape 4.000 de persoane iar 78% din acestea s-au înscris la minim două evenimente. Dezbaterile transmise pe pagina de Facebook a ministerului au avut peste 80.000 de vizualizări.

S-a creat multă așteptare pe subiectul PNRR. Factual, planul este un instrument de finanțare a reformelor mult așteptate de români pentru a ne câștiga locul în clasamentul european. 

Reforma educației – Speranța unei pregătiri relevante pentru viața reală

educatie

Sursă foto: Wall Street

 

Pandemia de COVID-19 a demonstrat nevoia urgentă de a digitaliza sistemul educațional într-un mod eficient prin care accesul la educație să fie unul de fond, nu de suprafață. Școala online a fost dificilă din cauza infrastructurii digitale inexistente, a materialelor didactice necorespunzătoare și a competențelor digitale incomplete printre profesori nepregătiri pentru o tranziție forțată. 

Problema de bază a sistemului educațional din România depășește însă pandemia. Sistemul se confruntă cu o lipsă a unei adaptări la evoluțiile tehnologice, la noile cerințe ale pieței forței de muncă și la domeniile economice în care România are sau poate avea un avantaj competitiv precum IT-ul. 

Subfinanțarea educației de doar 3% comparativ cu o medie europeană de peste 7% are efecte multiple asupra calității, relevanței educației și  mentalității noii generații. Practic lipsa educației ne creează cetățeni slab formați, incapabili să facă față pieței muncii în continuă schimbare. 

Soluțiiile din PNNR sunt diverse, de la granturi pentru școli, la directa reformă a programei, dar principalele propuneri sunt: 

echipamente, cu prioritate pentru școlile din mediile defavorizate

în învățământul  universitar

Sursa PNNR 

Toate propunerile din domeniul educației sunt urgente și nu promit nimic mai mult decât normalitate. Costul lipsei de implementare a acestora este din păcate sacrificarea oportunităților a zeci de generații. Miza este cu atât mai mare pentru schimbarea României!

Domeniul sănătății – Spitale noi, obiceiuri vechi?

Un alt aspect de care ne plângem constant sunt spitalele publice, în care problema șpăgii a fost înlocuită de cea a incompetenței, aparaturii antice și a infecțiilor din spitale. Pe lângă aceste probleme deja clasice, România are rate crescute de mortalitate tratabilă, cauzate de accesul scăzut la servicii medicale de diagnostic. 

sanatate romania

Sursă foto: Documentaria

 

Un prim obiectiv asumat de PNNR este dezvoltarea unei politici publice de sănătate care să ducă la creșterea accesului la servicii de prevenție &  diagnostic prin: 

Sursa PNNR 

Reacția la situațiile de criză este un alt punct vulnerabil evidențiat de pandemie, dar și de tragedii naționale precum cea de la Colectiv. Obiectivul componentei 2 constă în consolidarea rezilienței sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce privește personalul medical și produsele medicale, precum și derularea eficientă a campaniei de vaccinare.

Câteva dintre componentele mecanismului de reacții la situațiile de criză sunt:

Propuneri infrastructură – Transport feroviar și mobilitate urbană

reînnoirea și electrificarea căii ferate și investiții (șine)

Buget:5 miliarde de euro 

Buget: 4,5 miliarde de euro

Infrastructura de transport a României este subdimensionată, poluantă și slab întreținută, de la drumurile nesfârșite cu trenul, până la autostrăzi promise și rămase un mit. Rezumatul propunerilor guvernamentale atât pentru transportul feroviar, cât și pentru cel rutier este mult necesara eficiență. Toate propunerile au o componentă obligatorie verde, de a reduce și minimiza poluarea. 

TRANSPORTUL FEROVIAR – Metrou în Cluj și schimbarea șinelor pe teritoriul României

Primarul Emil Boc a dezvăluit încă de anul trecut ambițiosul plan de a construi o rețea de transport cu metroul în Cluj, iar restul țării a revenit cu planuri la fel de ambițioase. În principal, transportul feroviar & mobilitatea urbană sunt în plan de modernizare nepoluantă, adică prin rețele electrice. 

Puncte centrale ale reformei:

TRANSPORTUL RUTIER – Autostrăzi și sisteme inteligente de administrare a traficului

Drama națională și dosarele de corupție strânse în jurul lipsei autostrăzilor au atins un punct culminant atât în agenda politică națională, cât și în cea europeană. Cu una dintre cele mai ridicate rate ale accidentelor, din cauza lipsei de coordonare a traficului și a benzilor care să permită extinderea numărului de mașini, România are șansa să implemente un sistem modern de circulație rutieră. 

O infrastructură de transport slab dezvoltată (cu multe drumuri cu benzi unice) contribuie la creșterea poluării mediului și la un număr alarmant de incidente rutiere.Principalele reforme țintesc să atace direct această problemă, câteva dintre ele propunând:

Ambiții mari și obstacole birocratice, sociale și politice la fel de mari. Relansarea României vine într-un moment critic al pandemiei, în care nevoia de locuri de muncă, îmbinată cu nevoia de detensionare a societății ar putea coaliza populația înspre un scop comun, progresul. 

 

Vă recomandăm și analizele Radiografie Economică- Datorii, Creștere Economică Și Șomaj În România, Ungaria & Bulgaria și NATO: Perspective Pentru Viitor

 

Sursă foto: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și