Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Un summit UE-Putin? Puțin probabil

La finalul săptămânii trecute, respectiv în data de 24 și 25 iunie a avut loc summit-ul UE la Bruxelles. Liderii statelor membre din cadrul blocului european s-au întâlnit pentru a discuta strategia de a contracara în continuare pandemia, revenirea economică, finanțarea și susținerea efortului Turciei de a controla traficul de emigranți înspre statele UE, derapajele valorilor UE privind discriminarea Ungariei față de comunitatea LGBT, dar și Rusia.

Așadar, un summit plin de subiecte importante, conținut, dar și tensiuni pe măsură.

Întâlnirea de două zile a liderilor UE s-a lăsat și cu surprize. Ceea ce trebuia să fie o întâlnire standard între șefii statelor UE s-a transformat într-o discuție tensionată și conflictuală în jurul unor subiecte precum Ungaria sau Rusia.

În cadrul întrevederii celor 27 de state membre, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez, Emmanuel Macron au venit cu o propunere surprinzătoare: organizarea unui summit UE cu Rusia.

Merkel – un ultim push pentru moștenirea sa politică

Angela Merkel, liderul de facto al blocului european a anunțat că pentru a soluționa conflicte în general este nevoie de comunicare cu partea opusă pentru a crea progres. Aceasta a continuat, declarând în cadrul unei conferințe de presă că nu este suficient ca dialogul dintre Rusia și UE să se facă exclusiv prin intermediul președintelui american (în contextul summit-ului Biden-Putin din Elveția de la mijlocul lunii iunie).

merkel

Sursă foto: Getty Images

 

Merkel, care urmează să se retragă de la cancelaria Germaniei la sfârșitul acestui an, participând pentru ultima oară în calitate de șef de stat în cadrul acestui summit UE, s-a impus, declarând într-un mod destul de clar faptul că o dialogare cu Rusia ar fi singura soluție pentru a tempera ambițiile președintelui Vladimir Putin și pentru a îmbunătăți relația cu leadership-ul european de la Bruxelles.

Însă, contrar acestui demers al Angelei Merkel și al lui Emmanuel Macron, mesajul a fost primit cu ostilitate. State membre precum Polonia sau țările baltice au respins această mână de ajutor acordată Rusiei în mare parte pentru că o asemenea mișcare ar putea fi interpretată drept un act de slăbiciune din partea UE, care ar fi dispusă să compromită și să negocieze cu Rusia.

Criticii acestei propuneri au spus că ar fi inutil să aducă la masă Rusia pentru posibile discuții, pentru că aceasta nu joacă și nici nu este dispusă să joace după aceleași reguli. Chiar dacă UE și-ar arăta deschiderea de a încerca să negocieze cu Rusia, comportamentul Kremlinului nu s-ar schimba. Conform unei declarații a președintelui lituanian, Gitanas Nausėda: „nu te poți baza pe un urs să țină un borcan de miere în siguranță”.

Ultimul summit dintre Rusia și blocul UE a avut loc în 2014. În urma anexării Crimeii în același an, blocul a recurs și la impunerea unor sancțiuni împotriva Rusiei, răcind și mai mult relațiile dintre cei doi actori.

De atunci și până acum, Rusia și-a lărgit orizonturile și ambițiile, anexând Crimea și susținând separatiști în estul Crimeii, accelerând atacurile cibernetice împotriva Statelor Unite, otrăvind și încarcerând opozanți politici, iar săptămâna trecută trăgând focuri de avertizare în față unei nave de război britanice în Marea Neagră, în apropiere de zona Crimeii ocupată de trupele rusești.

Propunerea Angelei Merkel de a deschide un canal de comunicare mai structurat cu Rusia a fost influențată de întâlnirea dintre președintele rus, Vladimir Putin și președintele american, Joe Biden. Deși concluzia întâlnirii a fost una care s-a lăsat cu dezacorduri la fel de mult cât s-a lăsat și cu acorduri, întâlnirea a avut și avantajele ei: simplul fapt că cei doi lideri s-au întâlnit față în față și au vorbit, fiecare semnalând principalele sale priorități, nevoi, îngrijorări, dar și posibilele canale de colaborare reprezintă un pas înainte.

De asemenea, argumentul a fost susținut și de către președintele Macron, care a declarat că o relație îmbunătățită a blocului european cu Moscova nu poate decât să fie benefică pentru stabilitatea întregii regiuni. Acesta a continuat, declarând că o logică reactivă față de Rusia nu poate continuă să fie principială abordare UE față de Federația Rusă, acesta susținând dorită unei schimbări de paradigmă cu privire la Rusia.

Constanze Stelzenmueller, un expert de la Brookings Institution a subliniat exact acest lucru, și anume că o discuție ar putea ajuta ambele părți să clarifice ce vrea fiecare în parte. „În acest moment, mișcările și acțiunile fiecărui actor pot fi interpretate greșit de către celălalt. O asemenea discuție ar putea pur și simplu să aducă puțină claritate acestei probleme.”

Summitul UE-Rusia, primit cu ostilitate de liderii europeni

Însă, contrar acestor argumente solide cu privire la o revitalizare a relațiilor dintre UE și Rusia, statul rus este perceput drept prea imprevizibil pentru a te putea încrede că o negociere sau o promisiune din partea președintelui Putin va putea fi dusă până la capăt. „Kremlinul joacă după alte reguli, și anume politica puterii. A fi de acord asupra unor concesii doar de dragul discuției nu este ceva ce este perceput drept un semn de putere din punctul de vedere al Kremlinului” a declarat prim-ministrul Letoniei, Krisjanis Karins.

lideri ue

Sursă foto: Reuters

 

Principala îngrijorare a membrilor UE care sunt sceptici cu privire la această propunere a Angelei Merkel și a lui Emmanuel Macron este simplă: comportamentul Rusiei nu pare să se schimbe. Din contră, acesta pare tot mai agresiv pe zi ce trece. Având realitatea acestui precedent în minte, cum ar arăta dacă UE ar începe să abordeze Rusia fără ca aceasta să fi făcut vreun efort să-și compromită agenda? O asemenea mișcare ar fi percepută drept un act de slăbiciune din partea conducerii de la Bruxelles și ar da prost și față de partenerii și aliații Uniunii.

De asemenea, prim-ministrul olandez, Mark Rutte, a anunțat că acesta va boicota orice demers de a organiza o întâlnire oficială a UE cu Rusia. Acesta a citat drept motivul fermității sale deturnarea zborului MH17 care zbura deasupra Ucrainei în iulie 2014, deturnat de către forțele rusești. Cu peste 300 de decese, majoritatea fiind naționali olandezi, o investigație a oficialilor din Olanda au ajuns la concluzia că tragedia a fost cauzată de către un număr de separatiști pro-ruși.

Așadar, dacă această manevră reprezintă un ultim efort al Angelei Merkel de a părăsi conducerea UE cu o agendă ambițioasă, demnă de continuat mai departe, sau dacă este pur și simplu o mediere a unor relații care complică existența Uniunii Europene, un asemenea exercițiu diplomatic va fi greu de săvârșit.

 

Sursă foto: AP

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și