Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Un război în imagini?

Războiul din Ucraina nu este primul de când exista social media, dar cu siguranță este cel mai mediatizat și mai urmărit pe aceste căi de până acum. De mai multe săptămâni, rețelele de socializare ne-au influențat modul în care percepem cele două țări aflate în conflict, și chiar războiul însuși. Acest fenomen nu a adus cu sine doar un aflux de fake news, ci a și stârnit o solidaritate neîntâlnită până acum.

Mai puțin text și mult mai multe imagini și clipuri video. Așa arată pentru cei mai mulți oameni modul în care primesc informații, de mai bine de 3 luni. Iar dacă scrollingul creează dependență, atunci creează și anxietate și o nevoie compulsivă de a vedea cât mai multe știri, cât mai repede, fapt exploatat din plin de toți creatorii de conținut.

Dar dincolo de aspectele psihologice din spatele acestui comportament, dinamica extraordinară a imaginilor luate de la fața locului, din dronă sau din satelit le face să fie și volatile, dar și incerte, iar atenția noastră să fie ațintită asupra lor.

Dacă credem, cel mai adesea, că putem înțelege ușor ce ne spun imaginile, mult mai greu este să ne dăm seama ce nu ne spun acestea. Specialiștii merg până în punctul în care ne recomandă exerciții simple de conștientizare a informațiilor primite, pe care le putem supune unor simple judecăți. Ce văd? Care este sursa? Mai apar aceste imagini și altundeva? Imaginile pot fi manipulate în moduri dintre cele mai diverse: de la fotografii care nu prind în cadru anumite aspecte ale realității surprinse, până la clipuri video măsluite sau imagini din timpul altor războaie, cosmetizate și reluate în contextul actual.

Chiar și cu cele mai sincere intenții, imaginile nu surprind decât frânturi din cadrul mai larg al războiului. Deși ne dau pe moment senzația că putem vedea și înțelege foarte clar ceea ce se întâmplă, ceea ce vedem ne poate face să înțelegem distorsionat realitatea. Imaginile din satelit pot fi o alternativă mai bună, fiindcă pot cuprinde suprafețe mult mai mari.

De fapt, trăim o epocă în care acestea sunt mai accesibile ca niciodată publicului, existând mai multe companii care dețin sute de astfel de stații. Un satelit va furniza, de exemplu, o dată pe zi imagini dintr-un anumit loc. Apoi, în baza acestora, războiul poate fi „cartografiat”, prezentând o imagine mai amplă a situației dintr-un anumit teritoriu.

De fapt, imaginile din satelit joacă un rol crucial în acest război, fiind pentru prima dată când acestea se folosesc într-o măsură atât de mare. Imaginile furnizate de companii comerciale precum Maxar sau Planet Labs au anunțat începerea războiului și au demontat discursul lansat de Rusia la începutul războiului, cum că nu ar fi atacat civili. Chiar dacă sateliții există de mulți ani, noile tehnologii permit ca imaginile să fie colectate indiferent de vreme, chiar și noaptea, la o calitate superioară.

imagini

Sursă foto: Pinterest

 

Oricât de mult a evoluat tehnologia în ceea ce privește captarea imaginilor din satelit, acestea reușesc rareori să infirme știrile false înainte ca acestea să devină virale. Într-o anumită măsură, războiul este și pe internet, iar mediul online a devenit un câmp de bătaie pentru guvernele celor două țări aflate în conflict, acestea folosindu-se de diferite strategii de retorică vizuală pentru a convinge publicul de un lucru sau altul.

Ca spre exemplu, după aflarea ororilor comise de ruși în Bucha, guvernul Ucrainei a postat pe pagina sa de Twitter un fundal alb peste care era scris cu negru ”No photo from Bucha here. You saw all the photos. Act now.” Mesajul era menit să convingă o audiență globală de urgența de a face guvernele țărilor lumii să ajute în război Ucraina. Postarea strâns peste 26 de mii de reacții și a fost redistribuită de mii de ori.

Rețelele de socializare nu mai sunt doar o armă alternativă, ci sunt parte din război, dat fiind că imaginea pe care o pot crea în jurul unui eveniment sa a unui personaj este, foarte adesea, mai credibilă decât realitatea însăși. Dar războiul online nu este doar unul de imagine, ci mai ales o cursă a dezinformării. De pildă, conturi pro-ruse de Facebook au început să circule mesaje și informații instigatoare cu privire la situația din Donețk dinainte de 2014, pentru a alimenta și a stârni viitorul conflict.

Mediul online nu face, așadar, decât să agraveze ostilitatea dintre ruși și ucraineni, oferind o platformă instigării la violență. Doborârea aeronavei Malaysian Airline asupra Ucrainei de către ruși a generat aproape 1 milion de postări pe Twitter, mistificând cu totul adevărul.

Milioanele de postări de acest fel de pe rețelele de socializare, unele alarmiste, altele emoționante, ne fură deseori atenția de la adevărata însemnătate a mesajului. De fapt, poate că acest carusel al emoțiilor ne face să ne întoarcem mereu și mereu la rețelele de socializare. Și, mai recent, umorul. Ca strategie de comunicare, glumele din postările oamenilor politici destind și recaptează atenția publicului, aducând totodată și un capital semnificativ de simpatie.

Dacă v-a plăcut acest articol marca True Story Project, vă recomandăm și altele pe teme similare:  Doomscrolling – frica ce fascinează sau Războiul din Ucraina continuă.

 

Sursă foto: NASA

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și