Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Apologia „centrismului”: un proiect de viitor al lui Macron?

Președintele Franței Emmanuel Macron a susținut cu câteva zile în urmă un discurs înflăcărat în fața Parlamentului European, prin care a marcat preluarea președinției Consiliului European de către Franța. Discursul său a atins marile provocări cu care Uniunea Europeană se va confruntă în decursul acestui deceniu și criza ideologică pe care o traversează.

Acesta și-a început discursul prin a îl comemora pe David Sassoli, fostul Președinte al Parlamentului European, care a trecut recent în neființă, subliniind aportul pe care acesta l-a avut în susținerea valorilor care stau la baza Uniunii Europene. De fapt, o bună parte a discursului liderului de stat francez s-a concentrat asupra valorilor fundamentale care definesc civilizația europeană și organizarea sa politică.

Marile concepte pe care Macron le-a adus în discuție au fost libertatea și solidaritatea, tradiția și progresul, prezentând o adevărată pledoarie centristă (atât de absentă în ultimii ani) pentru echilibrul dintre aceste coordonate politice primare.

Într-o Europă care se confruntă cu noi provocări energetice, ecologice și sanitare, dar, mai cu seamă, cu o criză ideologică și identitară, un astfel de discurs ar putea fi asemuit cu un cântec de lebădă al valorilor fundamentale democratice. Însă, rolul de reconciliator pe care Franța vrea să și-l asume în timpul președinției sale semnifică tocmai faptul că Europa nu este nicicum învinsă, că are puterea de a își reafirma valorile, chiar în stilul francez, urmând deviza „fluctuat, nec mergitur”.

Macron a conchis că generația noastră este una care „din nou, observă o slăbire a statului de drept și a valorile democratice”, care „au devenit vulnerabile” și pe care, în ultimii ani, le-am luat „de-a gata”.

Vorbind despre democrația liberală, Macron observă neîncrederea cu care aceasta s-a confruntat în ultimii ani, reproșându-i-se că nu mai poate face față provocărilor secolului. Contrazicând acestea, președintele francez aduce aminte că gestionarea pandemiei prin mijloace democratice precum dezbaterea parlamentară, cercetare academică liberă și presa liberă a dat rezultate mai bune decât măsurile pe care un regim autoritar le-ar fi putut lua.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană este singurul organism care a reușit să sprijine solidaritatea și să garanteze reconstrucția economică, demontând astfel ideile euro-sceptice.

uniunea europeana

Sursă foto: Socialists & Democrats

 

Un alt obiectiv pe care Franța și-l propune pentru perioada cât va deține președinția Consiliului European este apărarea și întărirea statului de drept, garant al „egalității în drepturi, al libertății și al dreptului de a fi judecat de un sistem juridic independent”. Macron a mai subliniat că în absența statului de drept, începe „domnia arbitrarului”, iar că sfârșitul statului de drept marchează întoarcerea regimurilor autoritare.

Pentru liderul francez, adversarii statului de drept se află la granițele continentului, iar în unele dintre statele „noastre” se prefigurează deja un reviriment al regimurilor autoritare. Conchizând, Macron reafirma necesitatea dialogului: „Statul de drept este comoara noastră. Prin urmare, trebuie să îi re-convingem pretutindeni pe cei care s-au îndepărtat de acesta, (…) cu mult respect și prin spiritul dialogului.”

Vorbind despre libertăți, liderul francez a adus aminte că se împlinesc 20 de ani de la proclamația Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, prin care s-a abolit pedeapsa cu moartea în întreaga Uniune și a propus ca aceasta să fie îmbunătățită, angajându-se să susțină introducerea unor articole privitoare la protecția mediului înconjurător și la recunoașterea dreptului la avort.

În ceea ce privește solidaritatea europeană, Macron a enumerat marile reușite ale Uniunii Europene, și mai ales pe cele din ultimii doi ani, reafirmând necesitatea sistemelor de protecție socială, care s-au dovedit cruciale în timpul pandemiei. Capacitatea Uniunii de a oferi vaccinul tuturor cetățenilor statelor membre și ajutoare financiare pentru menținerea locurilor de muncă.

În continuare, Franța se angajează să adopte legi care să asigure locuri de muncă mai bine plătite, cu salarii minime echitabile pentru toată lumea, să reducă inegalitățile de remunerație dintre bărbați și femei, să creeze drepturi pentru persoanele care își desfășoară activitatea pe platforme online, să introducă un număr minim obligatoriu de posturi de conducere ocupate de femei în corporații și să lupte împotriva discriminării de orice fel.

Macron a mai subliniat moștenirea și diversitatea culturală grozavă care stă la bazele Uniunii Europene, întrebându-se „Ce înseamnă să fii european?” Președintele francez a amintit câteva dintre marile monumente ale spiritului european, atât de cultură materială, cât și imaterială, asigurând auditoriul că sub conducerea Franței, Uniunea Europeană se va promova cultura și educația.

Totuși, mult mai multă atenția a acordat Macron ultimului element despre care vorbise la începutul discurului – progresul la care Uniunea Europeană țintește. Acesta arată că obiectivele ecologice și digitale pe care Uniunea Europeană și le-a impus trebuie tratate ca realități și nu doar ca „intenții”.

Macron a atras atenția asupra dezvoltării unei noi economii, la bazele căreia să se afle noi mijloace de producție. Transformarea industriei, investirea în tehnologii pentru viitor, în baterii sau în utilizarea hidrogenului, micșorarea emisiilor de carbon, prima lege împotriva importării lemnului din defrișări ilegale. Macron a adresat Consiliului urgența implementării unora dintre aceste măsuri în următoarele săptămâni.

Președintele francez a atras atenția, apoi, asupra revoluției digitale pe care Uniunea Europeană trebuie să o susțină în următoarele săptămâni. Organizarea unui model digital European, care să susțină competiția loială și să lupte împotriva uniformizării și a anihilării inovației și, totodată, să protejeze cetățenii și să pedepsească manipularea și instigarea la ură.

macron

Sursă foto: Gazeta de Sud

 

De asemenea, Macron a făcut o serie de promisiuni fundamentale cu privire la siguranța cetățenilor europeni. Atacurile teroriste și cibernetice, imigrația ilegală au fost câteva dintre temele abordate de liderul francez. Acesta a mai adus în discuție și înarmarea, pentru a preveni o viitoare tragedie, subliniind că acest fapt nu trădează lipsă de încredere în alte puteri, ci asigură libertatea.

Două mari obiective se disting de aici, potrivit lui Macron: controlul granițelor externe ale Uniunii, prin formarea unui organism interguvernamental de reacție în situații de criză și implementarea unei strategii de apărare, pentru a asigura pacea, în colaborare cu NATO. În ceea ce privește primul obiectiv, Macron a mai asigurat Consiliul că spațiul Schengen trebuie să rămână unul al liberei circulații și că Uniunea Europeană trebuie să continue colaborarea cu alte state în privința crizelor migranților.

În cazul apărării, Macron a subliniat urgența îmbunătățirii relației cu Rusia, a comunicării și a negocierilor cu această putere, pentru a obține consensul cu privire la o soluție în legătură cu conflictul cu Ucraina, însă în formatul „Normandia”, ceea ce implică negocieri doar între Franța, Germania, formulă inaugurată în 2014, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Macron a mai afirmat și necesitatea unui nou pact cu Africa, prin care Uniunea Europeană să își întărească legăturile cu statele africane și să le sprijine în lupta împotriva pandemiei, și o mai bună implicarea în Balcanii de Vest.

Discursul din Strasbourg al lui Emmanuel Macron a atins cele mai spinoase probleme ale deceniului. Apologia pentru politica de centru, trădează îngrijorarea unei generații cu privire la întoarcere regimurilor autoritare într-o lume tot mai divizată ideologic. De altfel, apelul său la încredere într-o Uniune Europeană puternică, capabilă să facă față crizelor de orice fel, la suveranitatea Uniunii Europene și la un grad mai înalt de independență față de Statele Unite sunt teme pe care francezii le-au lansat în mai multe rânduri în ultimii cinci ani.

Dacă v-a plăcut aceasta analiză marca True Story Project, vă recomandăm și altele pe teme asemănătoare precum: Politizarea crizei energetice – UE va strânge cureaua sau Stânga fragmentată a Franței.

 

Sursă foto: Politico

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și