Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

UE – Cât vor crește prețurile în următoarele 12 luni?

Creșterea inflației și a prețurilor declanșează anxietate în întreaga lume. Cererea a explodat ca urmare a relaxării blocajelor cauzate de Covid-19 și a fost confruntată cu blocaje în aprovizionare și creșterea prețurilor la energie și a materiilor prime.

Prețurile de consum din Germania au crescut cu 4,1% în septembrie – cel mai ridicat nivel din aproape 30 de ani. Bancherii centrali sunt de părere că recentele vârfuri ale inflației sunt pasagere și că presiunile prețurilor se vor atenua în 2022. Dar experții pun la îndoială acest lucru.

OECD estimează că inflația prețurilor de consum din G20 se va pondera până la sfârșitul lui 2022, rămânând totuși peste ratele observate înainte de pandemie. Presiunile asupra ofertei ar trebui să dispară treptat, creșterea salariilor rămâne moderată, iar așteptările inflaționiste sunt încă ancorate în previziunile economice, dar riscurile pe termen scurt sunt în creștere.

Recuperarea rămâne inegală, cu rezultate izbitor de diferite în funcție de țări, sectoare și grupuri demografice în ceea ce privește producția și ocuparea forței de muncă, lăsând țările în fața unor provocări politice diferite. În unele țări în care producția a revenit la niveluri pre pandemice, cum ar fi Statele Unite, ocuparea forței de muncă rămâne mai scăzută decât înainte de pandemie.

statistica inegalitate

Sursă foto: OECD

 

În altele, în special în Europa, ocuparea forței de muncă a fost în mare măsură păstrată, dar producția și numărul total de ore lucrate nu s-au recuperat încă pe deplin. Reluarea rapidă a activității a avut loc în câteva economii de piață emergente, dar în unele cazuri aceasta a fost însoțită de presiuni inflaționiste ridicate.

Lipsa persistentă de coeziune între lanțurile de aprovizionare ar putea duce la o perioadă mai lungă de inflație ridicată, conform OCDE. Aceștia se așteaptă ca rata inflației din G20 să scadă de la 4,5% la sfârșitul lui 2021 și la 3,5% până la sfârșitul lui 2022. Cu toate acestea rămâne o incertitudine considerabilă cu privire la această prognoză, dependentă de evoluția situației pandemice.

Speranțele că o creștere a prețurilor s-ar estompa rapid  și că inflația indusă de pandemie ar fi temporară este fundamentată în credința unui fenomen de haos pandemic, în care indicii economici și-au alternat validitatea din cauza situației excepționale. În SUA,  carnea a crescut cu aproape 13% în anul până la În septembrie, benzina a crescut cu 42%, iar chiria a crescut cu peste 3% (dublu față de acum șase luni).

În mod natural, analiștii încep să pună la îndoială această premisă a inflației temporare, la fel de date ca omenii de rând care își simt facturile crescând și salariile stagnând.

Progresul  în implementarea  strategiei de vaccinare decide într-o bună măsură viitorul țărilor, atât la nivel de locuri de muncă, cât și la nivelul presiunii pe care inflația o pune pe termen scurt asupra economiilor naționale.

Previziunile la nivel global – Care vor fi principalele produse afectate?

Energia, alimentele și combustibilul în TOPUL  creșterilor

Inflația a atins 3,4% luna trecută, potrivit datelor preliminare ale biroului european de statistică Eurostat. Acesta a fost cel mai ridicat nivel din septembrie 2008, când inflația era de 3,6%.

Conform INSEE (Institut national de la statistique et des études économiques), indicele prețurilor de consum (IPC) de la an la an a crescut cu 2,6% în octombrie 2021, după +2,2% în luna precedentă, conform estimării provizorii făcute la sfârșitul lunii.

Această creștere a inflației a rezultat din accelerarea prețurilor serviciilor și energiei la nivel global, creștere care s-a propagat în prețurile majorității produselor pe care le consumăm. În următoare luni, aceștia estimează că prețul tutunului va crește nestingherit, dar creșterea prețurilor la produsele alimentare și ale produselor din domeniul manufacturii ar trebui să stagneze.

statistica scumpire ue

Sursă foto: Statistica

 

Recuperarea nu a fost normală, întreprinderile și consumatorii din întreaga lume simțind problemele sistemice din alimentarea lanțurilor de aprovizionare și lipsa forței de muncă, care au contribuit la creșterea prețurilor la orice, de la alimente la jucării. Însă cel mai dramatic efect asupra prețurilor ca urmare a reducerii restricțiilor de izolare și a creșterii cererii globale a fost creșterea costurilor la energie, care au explodat facturile la utilități și au amenințat redresarea economică.

Este posibil ca cea mai recentă creștere a prețurilor de consum să facă presiuni asupra Băncii Centrale Europene să accelereze măsurile de încetare a stimulentelor financiare pandemice, inflația ajungând la dublul țintei sale de 2%.

Unde se află România în acest scenariu?

Rata anuală a inflației din România a crescut la 6,29% în septembrie 2021, de la 5,25% cu o lună mai devreme. A fost cel mai mare salt din iunie 2011, stimulat de o creștere mai rapidă a prețurilor la produsele alimentare (4,27% față de 2,70% în august), la produsele nealimentare (8,71% față de 7,90%) și la servicii (3,75% față de 3,0%).

Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni față de precedentele este 2,9%. Scumpirile din energie sunt cele mai mari, cu creșteri de 24,65% pentru electricitate, 20,55% pentru gaze și 16,77% pentru combustibil față de septembrie 2020.

Majorări semnificative au mai fost înregistrate pentru pâine, 5,52%, cartofii cu 12%, uleiul cu 23,84%.

Viitorul nostru apropiat în privința inflației este dependent de un cumul de factori care a fost deseori în defavoarea noastră, mobilizarea majorității și acțiunea politică. Vaccinarea va decide cât de repede și de constantă va fi deschiderea economiei românești, fapt încurajator datorită ultimelor zile de vaccinări, dar în contextul ratei generale de vaccinare încă la coada UE.

Mediul politic trebuie să motiveze continuarea acestei campanii, precum și măsuri susținute de a atenua impactul inflaționist al pandemiei, implementarea PNRR-ului și atenuarea șocurilor creșterilor la energie.

Preţurile angro ale electricităţii au crescut în UE cu 200%, în medie, în ultimul an. Dependența de importurile de gaze în proporție de 90%, în special de Rusia creşte legătura Uniunii Europene cu volatilitatea pieței, în viitorul apropiat.

Momentan, nu există soluţii comune privind criza energetică pe termen scurt, doar angajamentul de a crea rezerve și de a achiziționa la comun. Statul român, momentan inexistent, trebuie să meargă urgent la luptă cu provocările economice. Riscul? Milioane de cetățeni în pragul sărăciei lăsați vulnerabili într-o probabilă creștere a prețurilor în următoarele luni.

Vă invităm să citiți și analiza Inflația la 5% – Cât costă de fapt o pâine în România?

 

Sursă foto: Getty

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și