Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Ucraina: războiul lui Putin continuă

La cinci săptămâni de la invazia Rusiei în Ucraina, conflictul este unul la fel de imprevizibil.

Izolarea economică, socială, diplomatică și politică a Rusiei este fără precedent, deși o mare parte din continentul european în continuare depinde de gazul rusesc, iar discuții cu privire la un așa-zis compromis sunt în aer.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat că un embargo asupra gazului rusesc ar putea face mai mult rău Europei, decât conducerii de la Moscova, deși direcția dorită de Europa este să își scadă independența față de resursele naturale din Rusia. Germania s-a confruntat deja cu prețuri vertiginoase la combustibil în ultimele săptămâni.

Scholz a spus în timpul unei dezbateri asupra bugetului federal, în Bundestag, că sprijinul financiar pentru rezidenți va compensa creșterile dureroase ale prețurilor.

De asemenea, în pofida excluderii sale de pe scena politică și diplomatică globală, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că va lua parte la summit-ul G20, care va avea loc în Indonezia în luna octombrie. Țările din Occident încearcă să excludă Rusia din G20 – o grupare, din care fac parte marile economii ale lumii.

În schimb, pe teritoriul ucrainean, lupta continuă.

Dezastrul de la Mariupol, cel mai puternic bombardat oraș din țară, a arătat amploarea ambițiilor trupelor rusești de a câștiga acest conflict. Mariupol este un oraș, care se află în sud-estul Ucrainei și este o cale vitală de acces spre Marea Neagră. Dacă Rusia ar pune mâna pe oraș, ar avea acces la 80% din coasta Mării Negre în Ucraina, ceea ce ar presupune un succes strategic de mare amploare.

Efortul trupelor rusești de a acapara orașul a fost descris de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, drept „inuman”. Președintele a acuzat forțele rusești că ar fi capturat chiar și un convoi de ajutorare, menit să ajute civilii.

zelenski

Sursă foto: Getty Images

 

Rusia a căzut de acord cu Ucraina pentru a înființa nouă coridoare umanitare. Acordul nu acoperă orașul-port din sud-estul asediat, Mariupol, dar include rute din Lugansk, unde a fost anunțată încetarea focului. Președintele ucrainean a declarat că aproximativ 100.000 de civili sunt în continuare blocați în Mariupol fără hrană, apă și medicamente.

În cadrul unui interviu dintre jurnalista CNN, Christiane Amanpour, și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, acesta a semnalat că nu se exclude posibilitatea ca Rusia să recurgă la arme nucleare. Aceste remarci din partea conducerii de la Moscova au fost descrise de Washington ca fiind „periculoase”.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Apărare al Statelor Unite, John Kirby, a declarat că nu acesta este modul în care o putere nucleară ar trebui să se comporte, dar că sursele Pentagon nu au perceput nicio amenințare care să schimbe conduita americană cu privire la procedurile de descurajare nucleară.

Pe frontul occidental, presiunea continuă.

Președintele american, Joe Biden, va vizita Europa pentru întâlniri cu UE, NATO și G7 la Bruxelles, și pentru a susține Alianța occidentală, iar vineri, 25 martie, acesta va ajunge în Polonia, membrul UE și NATO de la granița cu Ucraina care a luat cei mai mulți refugiați ucraineni: peste 2 milioane.

Acesta se va întâlni cu președintele polonez, Andrzej Duda, pentru o discuție bilaterală. De asemenea, Polonia tocmai a anunțat că va expulza 45 de diplomați ruși din țară, pe motiv că aceștia ar fi spioni, care se prefac că sunt diplomați.

Luni, Biden se va auzi cu Emmanuel Macron, președintele francez, Olaf Scholz, Cancelarul Germaniei, Mario Draghi, președintele Italiei și Boris Johnson, prim-ministrul britanic, pentru a discuta un răspuns coordonat cu privire la criza din Ucraina, devenită criză de securitate, umanitară și economică în nici o lună de la invazie.

biden

Sursă foto: Associated Press

 

În cadrul vizitei sale din Europa, președintele Biden este așteptat să anunțe o serie de alte sancțiuni împotriva Rusiei. Acestea vor fi anunțate în urma întâlnirii de joi, 24 martie, când Biden va discuta într-o întrevedere cu aliații NATO, UE și G7.

Jake Sullivan, Consilierul pe Securitate Națională al președintelui Biden, nu a precizat în ce vor consta sancțiunile sau cui i se vor aplica, dar a spus că anunțul acestora va marca „o nouă fază”, făcând referire la eforturile de a pedepsi Rusia pentru invazia Ucrainei.

Pe lângă noile sancțiuni, pachetul va include un efort comun de a reprima orice eforturi de a ajuta Rusia în a evita sancțiunile, sau orice încercări a oricărei țări de a ajuta Rusia să submineze, să slăbească sau să ocolească sancțiunile”, a mai spus Sullivan.

Biden va discuta și desfășurarea forțelor NATO în Europa, dar și despre o „acțiune comună” pentru a reduce dependența Europei de gazul rusesc.

„Președintele călătorește în Europa pentru a ne asigura că rămânem uniți pentru a ne consolida hotărârea colectivă, pentru a transmite un mesaj puternic că suntem pregătiți și angajați, atâta timp cât este nevoie”, a spus Sullivan.

Biden va părăsi Washingtonul miercuri și, după întâlniri consecutive a doua zi, va merge vineri în Polonia pentru a discuta răspunsul umanitar la criza refugiaților.

Aproape 2 milioane de ucraineni au fugit în Polonia. Biden se va întâlni și cu trupele americane staționate acolo cu NATO. Conform datelor din partea Națiunilor Unite, în jur de 3,2 milioane de ucraineni au părăsit țara. Viteza cu care ucrainenii părăsesc țara se transformă rapid în cea mai mare criză a refugiaților de la al Doilea Război Mondial încoace.

De asemenea, pe lângă o criză umanitară de care Vestul trebuie să se îngrijoreze, problema crizei de mâncare ar putea lovi vertiginos regiuni, precum Africa și Orientul Mijlociu. David Beasley, directorul United Nations World Food Program (programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite) a declarat că situația din Ucraina ar putea duce la foamete în aceste regiuni, dacă programul nu va fi suplimentat în mod considerabil.

Beasley a spus că programul este subfinanțat cu miliarde de dolari, dat fiind rata inflației, care a crescut pe perioada pandemiei, dar și datorită altor factori, precum încălzirea globală și destabilizarea generată de migrația în masă,devenită o reală problemă odată cu izbucnirea  crizei din Ucraina.

Pentru alte analize True Story Project despre situația din Ucraina, puteți accesa: „În Ucraina, ape tot mai tulburi” și „The Ukraine conflict is creating a food crisis”.

 

Sursă foto: Reuters

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și