Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Ucraina: la răsărit de pericol

Două teme principale au dominat știrile cu privire la blocul european în contextul agravării crizei din Ucraina. Pe de-o parte, statele europene se văd nevoite să își întărească securitatea națională și, pe de altă, să trimită ajutor, sub diferite forme, în regiune.  

În vreme ce țările europene se concentrează asupra formelor pe care le poate lua ajutorul acordat de NATO Ucrainei, încercând să găsească un front comun care să asigure securitatea europeană, Ungaria a ales să trateze criza militară de pe o altă poziție.

În contextul în care românii și bulgarii fac pregătiri pentru eventualitatea în care o nouă criză a refugiaților, scăderea activității economice sau limitarea resurselor energetice ar putea deveni realitate, mizând pe prezența Alianței Nord-Atlantice în regiune, guvernul de la Budapesta  se arată mai degrabă îngrijorată de „un nou Război Rece”.

Dacă în ceea ce privește trimiterea unor militari NATO în Ungaria, guvernul maghiar afirmă că „există discuții”, în privința participării la eforturile de susținere a Ucrainei ale Alianței, Budapesta a transmis un refuz ferm. Ungaria cere ca Rusia și Occidentul să poarte negocieri directe, pentru a evita posibilul conflict. Peter Szijjarto, Ministrul de Externe maghiar a afirmat că țara sa își păstrează neutralitatea, în aceea că țara sa nu intenționează să participe la niciun conflict în regiune. Acesta a mai subliniat că Ungaria își onorează angajamentele față de Rusia, fiind, însă, sceptică în privința Ucrainei.

„Scepticismul” Ungariei pare, potrivit spuselor lui Szijjarto, să își aibă originile în statutul celor 100.000 de etnici maghiari din Ucraina. Kievul a limitat, deja de mai mulți ani, accesul minorităților la funcțiile publice și a modificat statutul limbilor acestora, renunțându-se la predarea în altă limbă decât ucraineana. Problema minorităților din această țară, i-a făcut pe unguri să blocheze și cu alte ocazii tratativele dintre NATO și Ucraina.

De fapt, în data de 2 februarie și președintele Klaus Iohannis i-a cerut, în cadrul unei convorbiri telefonice, lui Volodimir Zelenski să recunoască relația de identitate dintre limba română și cea „moldovenească”, ca un prim pas spre protecția drepturilor și a identității lingvistice a minorităților din acest teritoriu și a drepturilor minorității române în particular.

În forma actuală, legislația ucraineană, anulează statutul de limbă regională al limbii române în Cernăuți și Herța, teritorii în care populația română este majoritară. Deși legea în vigoare afectează atât limba română, cât și bulgara, maghiara și polona, totuși aceasta limitează, în primul rând, folosirea limbii ruse în Ucraina.

În cadrul aceleiași declarații, ministrul ungar de Externe a mai subliniat că nicio putere nu poate interzice Ungariei să își consolideze în această perioadă relațiile cu Moscova, amintind că Rusia a fost un partener de nădejde al Ungariei, atât în timpul pandemiei, când le-a furnizat vaccinuri anticoronavirus, cât și în plan energetic, dându-le gaz ieftin. Totodată, Szijjarto a pus lipsa de cooperare a Ungariei pentru ajutorul Ucrainei nu pe seama bunelor relații pe care țara sa le are cu Rusia, ci a politicilor Kievului.

putin orban

Sursă foto: Politico

 

Marți, 1 februarie, premierul maghiar Viktor Orban a efectuat o vizită diplomatică în Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, în ciuda rugăminților opoziției de a contramanda întâlnirea, dar și a dorinței Uniunii Europene de a nu sparge acest bloc în contextul unei posibile crize. Orban a catalogat vizita sa drept o „misiune de pace” asigurând că niciun membru al Uniunii nu își dorește război și că și Ungaria crede într-o soluție politice pașnice. La rândul său, Vladimir Putin i-a mulțumit liderului maghiar pentru că a cultivat relația maghiaro-rusă și a subliniat că va discuta cu acesta situația securității europene.

Deși motivul oficial al vizitei lui Orban la Moscova a fost reprezentant de încheierea noilor acorduri de furnizare de gaze, la prețuri mai mici, întâlnirea acestuia, în persoană, cu Putin are mai mult decât atât o valoare simbolică. Pentru Putin, prezența liderului maghiar a însemnat un câștigat însemnat în planul imaginii externe a Rusiei, arătând Alianței Nord-Atlantice că nu este singur pe acest drum.

Pentru Orban, vizita a reprezentat dovada independenței și suveranității statului maghiar în politică externă și siguranța unei viitoare cooperări în plan energetic cu Rusia, chiar și în eventualitatea unei crize energetice.

În contrast, Boris Johnson a efectuat, la rândul său, o vizită la Kiev, ocazie cu care a subliniat nevoie evitării unui conflict armat, care ar putea fi „catastrofal”, atât din punct de vedere umanitar, cât și politic sau militar.

Johnson a evidențiat urgența situației în care se găsește Alianța Nord-Atlantică, spunând sub mai multe forme că dincolo de amenințarea pe care forțele armate ruse o reprezintă pentru viitorul Ucrainei, Rusia încearcă să schimbe și viitorul arhitecturii de securitate, clădite după căderea Zidului Berlinului, încercând să reconfigureze harta întregii regiuni, ca după „o nouă Yalta”.

boris johnson lavrov

Sursă foto: Sky News

 

În cadrul aceleiași întâlniri amintite, Vladimir Putin a acuzat la rândul său NATO că nu a luat în considerare cele trei solicitări ale Moscovei: oprirea extinderii NATO spre est, evitarea instalării de dispozitive militare în apropierea frontierei Rusiei și revenirea la arhitectura de securitate din 1997. Potrivit acestor solicitări, inclusiv prezența militară NATO pe teritoriul țării noastre și a Bulgariei ar fi pusă sub semnul întrebării.

În aceeași zi, Antony Blinken, șeful democrației americane l-a îndemnat pe Serghei Lavrov să reia tratativele cu Statele Unite și i-a cerut „dezescaladarea imediată şi retragerea trupelor ruse de la frontiera ucraineană”, atrăgând atenția că în caz contrar, izbucnirea unui conflict militar ar atrage sancțiuni severe imediate Rusiei.

Dacă v-a plăcut acest articol marca True Story Project, vă recomandăm și altele pe teme asemănătoare, precum: Rusia are multe de pierdut în Ucraina sau Război hibrid – noua natură a conflictelor mondiale.   

 

Sursă foto: Council of Foreign Relations

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și