Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Newsletter Exclusive / Ovidiu Achim

Ucraina – Încotro?

După mai bine de 55 de zile de război În Ucraina, situația nu se liniștește deloc, ci, dimpotrivă, fronturile par să se reconfigureze, în timp ce Statele Unite sunt pregătiți să ofere un nou ajutor substanțial armatei Ucrainei.

Media a fost din nou asaltată de știrile privitoare la amenințările cu armament nuclear venite din partea rușilor, de data aceasta fiind vorba de Kaliningrad, o enclavă rusească aflată în teritoriul polonez și în apropierea Lituaniei. Aceasta din urmă a afirmat că Moscova are deja armament în teritoriu. Amenințările țintesc posibilele aderări la NATO ale Finlandei și Suediei și reprezintă poziția Rusiei cu privire la extinderea NATO, față de care președintele Putin și-a exprimat îngrijorarea în repetate rânduri și a emis numeroase avertismente și amenințări și în trecut.

La rândul său, Medvedev a declarat că aderarea Finlandei și a Suediei la NATO va atrage cu sine necesitatea întăririi efectivelor militare terestre și aviatice din zonă, dat fiind faptul că granița dintre țara sa și Alianță își va dubla numărul de kilometri. De asemenea, acesta a menționat și trimiterea de forțe navale în golfului Finlandei.

În general, declarațiile de la Kremlin au fost văzute ca o nouă bravadă a Rusiei, Ministrul Apărării din Lituania explicând că rușii depozitează deja de ceva vreme armament nuclear în regiune, noile afirmații fiind doar noi amenințări.

Totuși, pericolul nuclear poate veni acum și dinspre Belarus, care a votat recent o reformă constituțională care ar permite depozitarea de arme de distrugere în masă rusești pe teritoriul său. Amenințarea cu arme chimice este, iarăși, un subiect recurent în discursurile ruse, făcând ca rezolvarea conflictului să pară mai mult ca oricând o urgență globală.

O altă știre care a captat atenția cotidianelor în ultimele zile a fost distrugerea navei Moskva, o perlă a flotei rusești, un crucișător construit în anii `70. Nava se remarca mai mult prin dimensiunile sale impresionante, nu prin dotările sale tehnice, fiind în prezent depășită tehnologic și nepotrivită pentru acest război. Concluzia trasă atunci de analiști a fost că scufundarea navei reprezintă, pe lângă un simbol al carențelor rușilor, încheierea temporară a asediului Odesei și mutarea frontului spre Donbas.

harta ucraina

Sursă foto: Atlas-geografic.net

 

La 18 aprilie, trupele ruse se pregăteau să înceapă „bătălia pentru Donbas”. În același timp, teroarea a continuat în orașele Harkov, Kiev și Mariupol, fiind țintiți civili. Referindu-se la situația ultimelor zile, Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, a apreciat că recentele atacuri ale Rusiei, și mai ales dezastrul din Bucha, au inaugurat un război al terorii.

Dincolo de obiectivele militare strategice, Rusia ar miza acum pe o campanie a fricii, într-un război de uzură, care urmărește totodată să decimeze rezistența Ucraina și să creeze un precedent sângeros pentru a reafirma poziția Rusiei ca o mare putere, în fața pactului trans-atlantic.

Într-o analiza a Organizația Națiunilor Unite, se precizează că de la începerea războiului au murit aproximativ 2000 de civili și în 2600 au fost răniți, dar cifrele reale sunt, probabil, mult mai mari.

„Adevărul este că Rusia, mai mult decât lansarea unei invazii, mai mult decât lansarea unui război, a lansat o campanie a terorii, o campanie a brutalității, o campanie a agresiunii disprețuitoare împotriva poporului Ucrainei.”

Analizând situația din Mariupol, unde rușii au început să vizeze civilii, sperând să elimine orice formă a rezistenței anti-ruse. Rușii au dat și un ultimatum sperând să obțină, astfel, victoria, însă Zelenski a răspuns cu amenințarea sistării tratativelor. Trupele ucrainene din orașul amintit s-au refugiat în combinatul siderurgic Azovstal, unde se preconizează că ar putea rezista o perioadă mai lungă de timp, dat fiind că au putut fortifica zona și au construit mai multe rute de evacuare.

desfasurare trupe

Sursă foto: ISW

 

Câteva zile mai târziu, în 20 aprilie, situația orașului Mariupol rămânea critică. Deși se pare că rușii nu reușesc să obțină capitularea orașului, principalul lor obiectiv este acum combinatul siderurgic, pe care l-ar putea „rade de pe fața pământului”. În joc este soarta și a mii de civili baricadați în zona fabricii, care cer acum să fie extrași de puterile internaționale.

În ceea ce privește situația din Donbas, se pare că Ucraina a reușit să respingă primele atacuri ale Rusiei, reușind chiar o serie de contraatacuri și recucerirea orașului Marinka. Între timp, Marea Britanie și Canada promit că vor trimite mai mult armament Ucrainei. La rândul său, Ministerul Apărării din Marea Britanie cere reevaluarea situației din Ucraina.

La rândul său, Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor trimite noi ajutoare în Ucraina. Ar putea fi vorba, din nou, de ajutoare în valoare de 800 de milioane de dolari, sisteme de artilerie, muniție și vase de pază. De asemenea, și Germania ar urma să trimită armament soldaților ucraineni.

Așa cum a accentuat recent Volodimir Zelenski într-un mesaj adresat poporului, la mai bine de 50 de zile de la invazia rusă, marea lecție pe care armată ucraineană a reușit să o dea lumii a fost aceea a demitizării puterii rusești. Așa cum punctează liderul ucrainean, cele 48 de ore de care armata rusă ar avea nevoie pentru a cuceri Kievul s-au transformat în mai bine de 48 de zile. Grație vitejiei rezistenței ucrainene și a unui front comun trans-atlantic, lumea democratică pare unită în fața unui conflict care până acum câțiva ani părea de neimaginat.

Dacă v-a plăcut această analiza marca True Story Project, vă recomandăm și altele pe teme asemănătoare: Ucraina: războiul lui Putin continuă sau Ajutorul internațional pentru Republica Moldova

 

Sursă foto: Digi 24

#Te-ar mai putea interesa și