Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Ucraina – Când ar putea adera la UE?

De la Euromaidan, Ucraina a făcut pași esențiali în implementarea unor reforme complexe. Protestele cunoscute și drept Revoluția Demnității au adus o direcționare fermă din partea Ucrainei înspre valorile europene. La rândul său, Uniunea Europeană a răspuns. Uniunea Europeană a sprijint Ucraina la un nivel fără precedent.

Din 2014, aceasta a oferit fonduri anuale de până la 200 de milioane de euro prin Instrumentului european de vecinătate (ENI). Scopul? Ajutarea Ucrainei în procesul de reformare și progres pentru a atinge standardele impuse de criteriul de aderare.

Ucraina a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană într-un moment dramatic pentru întregul continent. Moldova și Georgia au urmat direcția și au depus la rândul lor aplicațiile de aderare. Fără doar și poate, locul acestora este în familia europeană. Cât este de fezabilă aderarea lor și cât rapid poate fi procesul?

În realitate, procesul este lent, dificil din punct de vedere tehnic, necesită reforme uneori dureroase și ar avea nevoie de sprijinul tuturor celor 27 de membri existenți. Vom analiza astăzi cu atenție specială candidatura Ucrainei și criteriile de aderare.

Ucraina a semnat cererea de aplicare la Uniunea Europeană – Ce înseamnă depunerea aplicației?

suport ue pt ucraina

Sursă foto: Comisia Europeană

 

Care sunt criteriile de aderare?

UE operează proceduri complexe de aprobare,  care asigură că noii membri sunt admiși numai atunci când pot demonstra că își vor putea juca pe deplin rolul ca membri. Fără doar și poate birocrația europeană este una stufoasă, dar motivația este una bine întemeiată, stabilitatea Uniunii Europene și integrarea viitoarei țări membre.

Respectarea condițiilor în cea mai strictă interpretare nu este însă mereu valabilă, inclusiv pentru țări precum România și Bulgaria, dar angajarea într-un proces de reformă și demonstrarea unei anumite stabilități economice, politice și respectarea drepturilor omului, rămân pilonul aderării la UE.

Precondițiile pentru aderare la Uniunea Europeană sunt: respectarea standardelor și regulilor  UE, având acordul instituțiilor UE și al statelor membre UE precum și  consimțământul cetățenilor, care poate fi  exprimat prin aprobare în parlamentele naționale sau prin referendum.

Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că orice țară europeană poate solicita aderarea dacă respectă valorile democratice ale UE și se angajează să le promoveze.

Primul pas este ca țara să îndeplinească criteriile cheie pentru aderare. Acestea au fost definite în principal la Consiliul European de la Copenhaga din 1993 și sunt cunoscute drept „criteriile de la Copenhaga”. Țările care doresc să se alăture trebuie să aibă:

Odată ce aceste criterii sunt analizate și considerate îndeplinite, Consiliul European trebuie să elaboreze un cadru de negocieri – care nu poate începe până când toate cele 27 de state membre nu vor fi de acord, atât cu majoritate de voturi în Parlamentul European, cât și de către parlamentele naționale ale fiecărui stat membru UE.

Cât de departe este Ucraina de a le atinge?

Președinții Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei au publicat o scrisoare deschisă pe 28 februarie prin care cer ca UE să admită imediat Ucraina. Inclusiv aderarea pe bază de situație de urgență, în limbajul includerii unei țări într-o alianță economică, politică și socială, va dura cel puțin câțiva ani de la stabilizarea Ucrainei post-război.

Precedentul pe care aderarea Ucrainei se bazează este Letonia. Letonia și Ucraina sunt țări cu rădăcini sovietice care au experimentat o instabilitate politică și socială semnificativă în interiorul granițelor lor. Una dintre cele mai mari consecințe ale influenței ruse asupra ambelor țări este prezența diviziunilor interne între cetățenii etnici ruși și majoritatea populației ucrainene, respectiv letone.

Problemele politice și sociale prezente atât în ​​Ucraina, cât și în Letonia înainte de aderarea la UE au dus la o provocări economice semnificative. Letonia s-a confruntat cu o inflație ascendentă, un șomaj ridicat și recesiune. Din păcate, Ucraina avea condiții similare, economie cu nevoi grave de reformă și șomaj ridicat.

Alături de cifrele extrem de scăzute ale PIB-ului, Ucraina suferă de o dependență de Rusia pentru petrol, ceea ce a dus la mai multe „războaie ale gazului”. Ucraina importa aproape 80% din gazele sale naturale din Rusia și, prin urmare, îi permitea Rusiei să folosească petrolul ca un avantaj politic.

Datorită naturii similare atât a Ucrainei, cât și a Letoniei, este probabil ca aderarea la UE să ajute Ucraina în multe dintre problemele sale politice și sociale. Înainte de aderarea Letoniei, UE era interesat doar de o simplă cooperare cu țările sovietice; cu toate acestea, succesul aderării Letoniei a încurajat UE să ia în considerare o ofertă de aderare a Ucrainei.

Letonia este un exemplu de succes în dezvoltarea unui cadru structural care să încurajeze drepturile omului, precum și să insufle valorile și legile UE.

Stabilitatea politică înainte de război – Cazul Ucrainei

În al 30-lea an de la independență (1991) și al șaptelea an după protestele de la Maidan

(2013-2014), Ucraina continua să se confrunte cu mai multe provocări: vizată o tranziție post-sovietică complexă la reformarea instituţiilor şi a culturii politice; un mediu de securitate extrem de dificil, context care în viitor nu putem considera decât ca va deveni și mai sensibil.

Cele două principale „bătălii” concomitente și cruciale sunt reformele și lupta transversală anticorupție

Vestea bună? Vechea Ucraina pare reclădită din temelii odată cu alegerile din 2019  care au reîmprospătat scena politică, cu 80% dintre parlamentari aleși pentru prima dată, aproape o treime, dintre care (30%) au sub 35 de ani. Un nou Cod Electoral a introdus o cotă de 40% de gen, ceea ce a ajutat la dublarea ponderea femeilor parlamentare la 21%.

Situația economică înainte de război

onu ucraina

Sursă foto: ONU Ucraina

 

Ucraina a început deja să pună bazele pentru un nou model de creștere. Reforme structurale în ultimele două decenii susțin deja treptat realinierea resurselor către utilizări mai productive.

Ucraina este însă o țară cu venituri medii inferioare. Din 2016, creșterea PIB-ului a fost de aproximativ 2%, cu o tendință ascendentă proiectată până în 2020, când a lovit pandemia.

În industria competitivă, în 2020, în Indicele de performanță (CIP), Ucraina ocupa locul 52 din 69 de economii, a doua cea mai mare din regiune după Belarus (locul 47), indicând niveluri rezonabile de producție industrială. Cu toate acestea, pe 2019 Global

Indicele de competitivitate, Ucraina s-a clasat doar pe locul 85din 141;

În 2018, rata globală a sărăciei în Ucraina a fost 43,2%, cu sărăcia copiilor la 49,9%.56 În 2019, fiecare al doilea ucrainean era neprotejat financiar și nu-și putea permite o gospodărie necesară neașteptată. Acestea sunt însă probleme pe care le regăsim într-o măsură semnificativă și în țări precum România și Bulgaria, cu o proporție, desigur, mult ameliorată de aderarea la UE și ani de reforme.

În 2019 , conform Global Innovation Index (GII), Ucraina s-a clasat pe locul 47 din 129 de economii la performanță în inovare. A fost clasificată drept top în domeniul inovației în ultimii șase ani, depășind așteptările pentru nivelul său de dezvoltare.

Concluzia nu poate fi decât că într-o Ucraina post-război, situația aderării la Uniunea Europeană are nevoie de o reconstrucție fără precedent, dar în ciuda provocărilor, potențialul ucrainenilor este dovedit cu mult înaintea curajului demonstrat în ultimele luni. Odată încheiată lupta pentru libertate, locul în Uniunea Europeană poate fi câștigat cu sprijinul alianței și accelerarea reformelor deja începute.

Vă recomandăm și alte analize precum Cât de puternică este armata Ucrainei? și The revival of a new security order.

 

Sursă foto: Parlamentul European

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și