Orientul Mijlociu

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, urmează să îşi prezinte planul de pace pentru Orientul Mijlociu, pregătit timp de trei ani. Trump îi va primi separat la Casa Albă, luni, pe premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, şeful partidului de dreapta Likud, şi pe fostul comandant al forţelor armate israeliene, Benny Gantz, lider al alianţei de centru Albastru şi Alb şi al opoziţiei. Se aşteaptă ca preşedintele să dezvăluie unele detalii despre plan după ce va discuta cu cei doi politicieni israelieni. (Agerpres)

Şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, l-a îndemnat luni pe premierul irakian Adel Abdul Mahdi “să păstreze suveranitatea Irakului” în faţa “atacurilor” Iranului, la o zi după un tir de rachete asupra ambasadei Statelor Unite la Bagdad. Într-un apel telefonic, secretarul de stat american şi-a exprimat “indignarea în faţa atacurilor repetate ale grupurilor armate ale Iranului împotriva instalaţiilor americane din Irak”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat. (Agerpres)

Balcanii de Vest

Angela Merkel a declarat luni că dorește un acord privind deschiderea discuțiilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord în martie, invocând necesitatea „geopolitică”. “Oricine care se uită la hartă, care cunoaște contextul geopolitic, știe că este mai bine pentru toată lumea ca țările din Balcanii de Vest să devină state membre ale Uniunii Europene într-o zi”, a declarat cancelarul german la o conferință de presă la Berlin cu premierul albanez Edi Rama. (Politico)

Zona Balcanilor de Vest a fost martora unei creșteri masive a investițiilor chineze. China și-a folosit resursele economice pentru a obține rapid influență, profitând de climatul slab al investițiilor din regiune, oferind împrumuturi și, prin urmare, asigurând dependența politică pe termen lung. În timp ce Rusia are o influență asupra populațiilor creștin-ortodoxe din Balcanii de Vest, iar Turcia are influență în rândul musulmanilor, influența Chinei este probabil mai eficientă. China se promovează ca o putere neutră și se concentrează pe acel lucru de care regiunea are cea mai mare nevoie: investiții de capital. (BalkanInsight)

Parteneriatul Estic

Franța a respins sugestiile potrivit cărora Parteneriatul Estic ar putea duce la aderarea la Uniunea Europeană pentru țările incluse în program și insistă asupra faptului că jumătate din finanțarea viitoare se va adresa investițiilor în mediu. Paris a prezentat cele două documente de discuție, din octombrie 2019 și ianuarie 2020, ca parte a unui proces de consultare inițiat de Comisia Europeană înainte de publicarea planificată în martie a unui raport privind viitorul Parteneriatului estic. (Radio Free Europe)

Sursă foto: Reuters

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here