#Analize 29 Jan 2021 / Alexandru Văleanu

Totul despre AUR – naționalism, creștinism, extremism?

Deși au un set relativ comun de valori ce îi unesc, trebuie menționat faptul că cei trei lideri AUR vocali (George Simion, Diana Șoșoacă și Călin Georgescu) au un discurs politic foarte diferit, abordările asupra subiectelor și opiniile expuse în spațiul public indicând chiar posibile falii în cadrul partidului. Un exemplu principal aici ar fi părerea față de vaccin: în timp ce Șoșoacă vine cu fel de fel de argumente conspiraționiste împotriva vaccinului, George Simion doar s-a declarat ușor sceptic, spunând că o să îl facă în cele din urmă dacă se dovedește a fi 100% sigur.

Datorită acestei diferențe dintre lideri, pare-se că fiecare dintre ei are un grup diferit de susținători. Deși votanții AUR respectă toți liderii formațiunii, în funcție de opiniile personale sau de gradul de conservatorism, ei urmăresc personalități diferite. De exemplu, persoanele mai moderate îl urmăresc pe George Simion, în timp ce ultra-naționaliștii și „patrioții” îl urmăresc pe Călin Georgescu, iar Șoșoacă are un grup aparte foarte receptiv la conspirațiile din tenebrele internetului.

Sursă foto: Partidul AUR

Principalul mijloc de comunicare pentru toți cei trei lideri este social media, prioritar aici fiind Facebook. Fie că e vorba de paginile oficiale sau de grupuri ale susținătorilor, totul se întâmplă pe Facebook.

Caracteristici, trăsături și teme ale AUR:

Naționalismul– aceasta este trăsătură principala atât a liderilor, cât și a susținătorilor, ce unește toate facțiunile din cadrul partidului. Asemeni altor mișcări și partide naționaliste, ei par a fi luat direct din cărți caracteristicile exacte ale discursului.
Mitul superiorității românești– conform ideologiei AUR, poporul român se bucură de supremația culturală și națională în fața celorlalte țări. De aici provine idolatrizarea eroilor din istorie (Ștefan cel Mare), dar și a personalităților culturale (Mihai Eminescu). Aici se adaugă și supremația geografică: „România este cea mai frumoasă țară”, „Munți și mare ca la noi, nu găsești nicăieri în lume”. Asemeni naționalismului comunist, naționalismul AUR-ist are o fascinație irațională față de daci și de misticismul acestora, acesta fiind un element foarte important ce alimentează credința că românii sunt cel mai nobil popor.
Creștinismul de factură ortodoxă– o altă trăsătură unificatoare a partidului AUR își datorează existența persoanelor creștine, nemulțumite de restricțiile impuse datorită pandemiei. Acestea observă, spre disperarea lor, înlocuirea setului de valori creștin-conservatoare cu unul contemporan, multicultural și liberal sau globalist, cum este numit de leadership-ul și de susținătorii AUR.
Conservatorismul – asemeni tuturor regimurilor sau mișcărilor naționaliste din lume, și AUR are la bază un set de valori puternic conservatoare. Credința, familia, societatea și politica sunt guvernate în funcție de aceste norme și valori. Atitudinea susținătorilor față de persoanele ce nu aderă la aceleași valori este severă, adoptând concepția conservatorilor americani de „us versus them”.
Necesitatea unei schimbări bruște– AUR vede o lume distopică ce, fiind îndepărtată de valorile strămoșilor, prevede distrugerea neamului românesc. Având această credință adânc înrădăcinată în ideologie, AUR se recomandă a fi singura salvare a românilor, iar în lipsa partidului, orice speranță este deșartă.
Inamicul comun– strâns legat de nevoia pentru schimbare, acest element este prezent în orice mișcare naționalistă. Pentru a putea justifica nevoia unei transformări în societate, liderii AUR trebuie să găsească sau să inventeze un inamic comun al poporului. Acest subiect este abordat cel mai mult de Călin Georgescu. În acest caz, acest inamic este reprezentat de așa-zișii „globaliști” și de corporațiile multinaționale. Conform convingerilor, aceste entități omnisciente și omniprezente caută colonizarea României și înrobirea poporului. Tot de aici pornește și discursul despre „criminalii care au vândut țara”. Acest inamic în România, conform discursului AUR, este susținut de partidele liberale precum USR-PLUS.
Nostalgia comunistă – prezentă în mod special la susținătorii și membrii în vârstă, dar și la cei tineri, acest element este esențial pentru discursul AUR. Ignorând excesele totalitare ale regimului, aceștia pun accentul pe trei elemente mitizate ale comunismului.

Independența României – nefăcând parte din organizații internaționale precum UE, România comunistă era singura stăpână a destinului propriu.
Industria națională – în ciuda faptului că industria era învechită și neperformantă, susținătorii și liderii AUR regretă „distrugerea și vânzarea ei”. Având o percepție de secol 20 asupra economiei, România nu se poate bucura de independență fără să dețină propriile mijloace de producție.
Liderii patrioți – în antiteză cu România democrată a ultimilor 30 de ani, AUR vede în liderii comuniști un patriotism (plastic) ce este esențial pentru bunăstarea țării și care lipsește cu desăvârșire din toate partidele românești, cu excepția AUR.

Actuala dictatură din România – în pofida admirației față de comunism, AUR consideră că, având în vedere actualele restricții, poporul român este asuprit de către Guvern. Mai mult, inclusiv forțele globalist-liberale aduc cu ele un nou fel de dictatură, transformând România într-o colonie, precum am menționat mai sus.
Conspirațiile – prezente în aproape toate fațetele discursului AUR, fie că e vorba de vaccin, corporații, inamici, prieteni, comunism sau daci. Conspirațiile, fake news și dezinformările din mediul online alimentează în mod direct și constant susținerea oamenilor pentru partid.
Reticență față de mass-media – strâns legată de apetența oamenilor la conspirații, susținătorii AUR se informează aproape exclusiv din surse nesigure, majoritar prin intermediul numeroaselor grupuri de Facebook din care fac parte.
Susținerea față de regimuri naționalist-populiste – deși sunt mai multe la număr, trei țări cu guverne populiste se află printre preferințele AUR: SUA, Polonia și Ungaria. Formațiunea vede în Polonia și Ungaria două țări ce, deși fac parte din UE, au reușit să își mențină independența și să își reprezinte interesele pe arena geopolitică. În SUA, povestea este ușor diferită, admirația fiind strânsă în jurul unui singur om: Donald Trump. Atitudinea lui anti-sistem, valorile conservatoare și discursul controversat sunt demne de aplauze pentru toate păturile AUR. Mai mult, referindu-se la asaltul de pe 6 ianuarie asupra Capitoliului, Călin Georgescu și-a vociferat în mod public susținerea față de „patrioții” ce au încercat să își ia țara înapoi.

Deși ar fi mai multe trăsături, caracteristici și teme ale discursului AUR, acestea sunt cele principale asupra cărora au căzut de acord într-un mod organic atât liderii, cât și susținătorii partidului. Precum putem observa, puține dintre ele sunt originale sau specific românești, majoritatea fiind împrumutate de la mișcări asemănătoare din alte țări, preponderent SUA.

Printre toate trăsăturile menționate mai sus, totuși, se află câteva ce ocupă un loc special în rândul membrilor și liderilor AUR, fie prin importanță, fie prin unicitate. În fapt, temelia partidului are la bază naționalismul, creștinismul și conservatorismul.

Aceste elemente se regăsesc în discursurile tuturor liderilor AUR și rezonează cu toți membrii și susținătorii.

Sursă foto: G4Media

În ciuda faptului că majoritatea caracteristicilor AUR, printre care se află și cele trei menționate mai sus, sunt împrumutate din cadrul altor mișcări, fără câteva elemente cu specific românesc, nu ar fi putut să prindă rădăcini în societatea țării noastre. Așadar, indiferent dacă au luat formă pe cale organică sau plastică, trăsături precum nostalgia comunistă și supremația românească, izvorând din mitizarea geto-dacilor și a patrioților marxist-leniniști, au jucat un rol esențial în adaptarea mișcării ultra-naționaliste la publicul „receptor” din România.

Surse folosite: