Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Top 3 predicții economice pentru 2021

2021 are mai multă presiune decât orice alt an să fie un an bun. Definiția unui an bun este însă vagă. Suntem convinși că trebuie să ne fie mai bine, să avem mai multă libertate și să încheiem capitolul pandemic. Ce ne spun însă datele economice? Care vor fi principalele evenimente și trenduri ale anului 2021 așa cum sunt ele prefigurate la început de an?

Răspunsul complet este unul românesc, cu bune și cu rele. Așa cum vaccinul ne oferă speranța unei reporniri a economiei, așa Brexitul ne oferă un șoc din partea investitorilor care vor căuta un centru financiar & bursier pentru UE. Criptomonedele sunt în atenția tuturor după ce prima monedă descentralizată, bitcoinul, a depășit pragul de 30.000 de dolari pentru prima dată în istorie. Investițiile de anul acesta în criptomonede sunt pe un trend categoric ascendent. 

Din bula investițiilor inovative ne va scoate doar realitatea unei societăți destabilizate de cheltuieli fără precedent. În 2021, vom vedea pentru prima dată pachetele economice istorice pe care UE le lansează în țările membre. România are termen limită până în aprilie să își depună un plan de țară mai bun decât cel criticat de Comisia Europeană anul trecut și să ne punem pe treabă. Infrastructura este marele proiect care va alimenta economia în următorii ani. Atât o necesitate economică, cât și una socială, în lumea post-pandemică locurile de muncă pentru muncitorii necalificați rămân o incertitudine pe care statul o va suplini.

Și cum o bulă socială rămâne indiferentă la suferințele alteia, industria tehnologiei are alte dureri deja prescrise pentru 2021, reglementările. Cât de rău și cât de bine? Încă nu știm dacă SUA va reuși să destrame imperiul Facebook și să reglementeze monopolul legal Google, dar speranța rămâne. Consensul unei necesități este deja asumat. Majoritatea societății a aderat la sentimentul anti-tech și își dorește libertatea vândută cu drag și spor la începutul anilor 2000.  

1. Economia Brexit – Piața bursieră & investițiile europene

Ruptura tranzacțiilor dintre UE și UK se anunța la sfârșitul anului 2020 un BIG BANG pentru piața financiară. Centrul de greutate al tranzacțiilor europene părăsește treptat Londra, iar impactul nu s-a lăsat așteptat.

brexit

Sursă foto: Getty Images

 

Luni, în prima zi de tranzacționare din 2021, datele publice privind bursele au arătat că Londra a pierdut aproape 45% din volumul de acțiuni uzuale. Aproximativ 6,3 miliarde de euro în acțiuni care ar fi tranzacționat pe platforme cu sediul la Londra și-au schimbat destinația în UE. Aceste tranzacții în euro se redresează către Frankfurt, Paris, Amsterdam și alte centre financiare din bloc.

Băncile din UE trebuie să tranzacționeze acțiuni denominate (emise) în euro din interiorul blocului începând cu 4 ianuarie, obligându-le să treacă de la platformele administrate (Cboe Europe, Aquis Exchange, Turquoise și Goldman Sachs) din Londra, la hub-urile UE deschise la Amsterdam sau Paris. La rândul lor, investitorii trebuie să tranzacționeze acțiunile europene în interiorul UE, în mod natural brokerii și bursele își sfătuiesc clienții să cumpere și să vândă acțiuni prin intermediul hub-urilor din UE, unde lichiditatea este mai mare.

Scopul UE pe termen lung este evident, schimbarea focusului financiar pe care Londra îl are cu propriile sale centre. Dacă va reuși depinde de mulți factori, de la circumstanțele financiare ale blocului, la reacția UK-ului carantinat la presiunea pandemică. Comportamentul investitorilor nu se lasă nici el așteptat, tranzacțiile la început de an oferind un avantaj blocului european. Dependența europeană de hub-ul financiar londonez dispare rapid și sigur la început de 2021, iar repercusiunile pe termen lung se lasă așteptate.

2. Explozia criptomonedelor și revoluția Bitcoin

Bitcoinul este astăzi aproximativ 35.000 de dolari. Începând cu 2017, Bitcoinul a avut o creștere constantă de la valoarea de 900$ până la cea de astăzi însoțită la rândul ei de fluctuații tipice unei monede descentralizate, volatile la schimbările din piață în funcție de reacția consumatorilor acesteia. 

bitcoin

Sursă foto: Getty Images

 

Atunci când vorbim de câștigătorii pandemiei, criptomonedele la nivel de concept și popularizare sunt clar pe această listă. Explicația este la rândul ei intuitivă. Răspunsul la pandemia globală a însemnat împrumuturi de trilioane de dolari, iar în SUA Rezerva Federală a redus ratele dobânzilor în încercarea de a stabiliza economia. Profitul pentru investitori a devenit incert sau s-a diminuat dramatic în contextul unei pandemii în care guvernele sunt imprevizibile și disperate. Alegerea logică pentru mulți investitori a fost tranzacționarea într-un mediu în care nu statul decide valoarea monedei, ci oamenii care participă.

A doua tendință care a propulsat criptomonedele a fost extinderea vieții digitale accelerată de pandemie. Dacă în 2009 omenirea nu era pregătită pentru revoluția criptomonedelor, acum ne apropiem de o adoptare în masă. Oamenii se simt mult mai confortabili cu existența unui portofel digital, iar conceptele de tranzacționare online fac parte din viața noastră și sunt mai ușor de înțeles.

Potrivit CoinMarketCap, valoarea totală a pieței criptomonedelor a scăzut sub 140 de miliarde de dolari la jumătatea lunii martie 2020, iar până la sfârșitul anului valoarea tuturor a crescut fenomenal la aproape 659 miliarde de dolari. Pentru 2021 așteptările precaute sunt să închidă anul peste 30.000 de dolari. Predicțiile fabuloase nu au limită, orice se poate întâmpla, conform indicilor pe un trend ascendent. 

Bitcoinul este cea mai mare criptomonedă din lume prin capitalizarea de piață. Oferta pe care o are este prestabilită spre deosebire de stat care poate emite la infinit bani. Oferta maximă care poate fi emisă este de 21.000.000 de bitcoini, astăzi având emiși 18.590.300.

Această limită este codificată în protocolul Bitcoin și nu poate fi modificată. Creează o lipsă artificială, ceea ce asigură creșterea valorii banilor digitali în timp. Frenezia criptomonedelor pentru 2021 nu asigură doar creșterea valorii pe piață, ci și un număr de efecte în lanț din partea autorităților și altor agenți economici.

Vor fi lansate monedele digitale ale băncilor centrale (CBDC).

Creșterea CBDC este aproape sigură, iar singura întrebare rămasă este momentul exact al acestei lansări. Cu eforturi în desfășurare în întreaga lume, China pare ca este în fruntea cursei momentan. În China, plata electronică prin monede digital este o versiune digitală a yuanului – moneda național.

Băncile trebuie să transforme o parte din participațiile lor în yuani în formă digitală și să le distribuie întreprinderilor și cetățenilor prin intermediul smartphone-urilor. Cea mai mare diferență între yuanul digital chinez și criptomonedele existente este statutul lor juridic. DC / EP (yuan-ul digital) poate fi utilizat ca mecanism de plată și este acceptabil ca mijloc legal, în timp ce legalitatea utilizării criptomonedelor pentru a plăti bunuri și servicii în China este neclară.

De ce s-a grăbit China să lanseze o criptomonedă de stat?

În primul rând fiindcă îi deservește agenda de stat și anume monitorizarea cetățenilor. Moneda digitală va permite guvernului chinez să urmărească mai bine fluxul de bani din economie și să ia decizii de planificare mai bune. Firmele de plăți precum AliPay și  WeChat sunt în fruntea acestei schimbări. Un yuan digital se potrivește perfect cu această transformare în care milioanele de chinezi care nu au acces la sectorul bancar tradițional pot folosi acest aplicații de împrumuturi și tranzacționare direct cu moneda digitală a statului. 

3. Pachete de recuperare istorice puse la “liber” de guverne

Am încercat în 2008 cu austeritatea, iar costul a fost stabilitatea democratică a populației căzută într-o retorică populistă extremă. Sărăcia a transformat chiar și vesticii în tirani iraționali dispuși să voteze cu cine dă mai mult vina pe alții sau fonduri către toată lumea, iar acest scenariu a fost grija principală printre europeni și restul lumii. Planul de această dată au fost împrumuturile masive care se transformă în scheme de ajutor social și proiecte colosale de infrastructură pe care le-am detaliat pe parcursului lui 2020 la cald. 

ue

Sursă foto: Balkan Insight

 

Noua generație a UE pornește anul acesta cu cele 750 de miliarde de euro care vor asigura 2 nevoi cruciale, locuri de muncă & un viitor sustenabil. Fondurile de recuperare pe termen scurt au un accent clar pe digitalizare, reziliență și tranziția spre energie regenerabilă. Este intuitiv ca stimulentele viitoare să finanțeze aceste nevoi alături de grupurile vulnerabile ale căror povară nu poate fi salvată decât de inovație. Investițiile durabile au fost puse în lumina reflectoarelor de către pandemie, iar viitorul a devenit o preocupare mai mult ca oricând.

Inovarea va fi crucială dacă Europa va trece la o economie digitală cu emisii reduse de carbon, în conformitate cu obiectivele planului de redresare a UE de nouă generație.

La început de an, optimismul este alimentat de potențialul inovării pe care economia îl aduce și de susținerea financiară din partea statului. Industriile pe care atât investitorii, cât și oamenii care își caută o carieră ar trebui să le urmărească sunt cele ale viitorului. Un clișeu necesar de transmis într-o eră a dezinformării este că societatea își continuă progresul, iar pionii sunt energia regenerabilă, digitalizarea și inovația.

Vă recomandăm și analizele Digitalizarea României și România & Parteneriatul Estic: Noi Orizonturi.

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și