close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

Tentația corupției: Lobby-ul european & grupurile de interese

Cum reușește lobby-ul european să mențină un echilibru între bune practici de lobby și corupție? Răspunul simplu este prin reguli de bun simț pentru busola morală a europeanului de rând.

Activitatea de lobby este una naturală oricărei societăți. Este necesar într-o democrație să poți folosi expertiza companiilor și să le fie reprezentate interesele, dar cu limite clare ale implicării lor în procesul legislativ.

Tradiția lobby-ului european

Primele grupuri de interese sunt prezente în UE încă de la înființarea alianței economice. Caracterul preponderent economic al uniunii a făcut necesară consultarea constantă cu diferiți agenți din piețe naționale diferite. Doar cu ajutorul grupurilor de interese diversitatea economică a UE a devenit un avantaj concretizat într-o Piață Unică funcțională.

În ciuda conotației negative a practicilor de lobby agresive moștenite din experimentul american, participarea agenților privați este în general percepută drept legitimă în UE.

Caracterul supranațional al UE – cu mult diferit față de statul federal SUA, în UE procesul decizional este unul mult mai complex la nivel de îmbinare a rolurilor pe care instituțiile europene le au și colaborarea lor cu statele naționale suverane.

Cum diferă lobby-ul european față de cel american?

În SUA trăsătura definitorie analizată în Corupția & Lobby-ul american este caracterul financiar al lobby-ului sub forma cadourilor și finanțărilor de campanie de care politicienii americani beneficiază. Contribuțiile în campanii electorale la nivel european și în majoritatea statelor sunt inexistente. Majoritatea fondurilor vin dintr-un sistem mixt de finanțare publică & de stat.

Un aspect esențial este circuitul finanțărilor, care în UE se duc preponderent către societatea civilă. Mai exact, ONG-urile sunt un for esențial al democrației europene, finanțate de mediul privat prin grant-uri sau prin finanțări de stat și alte forme de strângere de fonduri publice.

Grupuri de Interese (UE) vs Grupuri de Presiune (SUA) – Cultura mediului politic este una cu totul diferită în UE. Rolul consultativ pe care organizațiile de lobby îl au este incompatibil legal și moral cu posibilitatea influențării directe sau chiar redactării legilor asemenea practicii din SUA.

Comisia Europeană și Parlamentul European, principalele instituții care au consultări cu reprezentanții de lobby, au o abordare tradițională de a include perspectivele tuturor agenților economici interesați de o anumită politică. În opoziție, în SUA accesul la politicieni și consultări nu este garantat, ci câștigat pe baza volumului de finanțări.

Cum faci lobby în UE?

CONSULTAREA este cuvântul cheie pe care îl vom folosi în activitatea de lobby europeană, deoarece practicile efective sunt similare celor din SUA, dar efectele pe care le provoacă sunt cu totul diferite. 

Reprezentanții de lobby ai grupurilor private au dreptul să participe la consultări private sau publice pe baza aderării la “Bunele Practici” ale lobby-ului în UE, unde sunt interzise practicile de influențare pe baza manipulării informației sau a contactării politicienilor în afara forurilor oficiale.

Lupta între cele două sisteme de lobby poate fi analizată în cazul EUROPIA. Tacticile agresive deja dezvoltate în SUA au fost primite cu scepticism și refuz din partea politicienilor europeni în 1999. Grupul de interese EUROPIA reprezentând companii din industria petrolieră au încercat influențarea politicilor europene cu privire la reducerea poluării inițiată în Comisia Europeană.

Forma inițială a compromisului dintre cele două entități de a tăia costurile sociale ale poluării a fost refuzată de Parlamentul European din cauza influenței subiective în favoarea companiilor care contraziceau interesul public. Dezbaterea EUROPIA a fost atât de înverșunată încât au livrat studii de piață care demonstrau cum standarde de sănătate mai dure aduc sfârșitul industriei petroliere în UE și amenință stabilitatea politicienilor care le aprobă. Răspunsul european a fost însă dur și tranșant, studiile fiind respinse. 

Principalii actori – Este mediul european lipsit de corupție?

Industria auto – cazul Volkswagen

Costuri lobby 2019 – 3 milioane de euro

Persoane acreditate pentru activitate de lobby 4

Întâlniri cu reprezentanți ai Comisiei Europene 74

volkswagen

 

În 2014, producătorii de autoturisme au cheltuit mai mult de 18 milioane de euro pentru a face lobby la Bruxelles. Site-ul web LobbyFacts.eu, bazat pe registrul de transparență al Comisiei, arată că primii trei consumatori din industrie sunt renumiți producători germani Volkswagen, BMW și Daimler.

Volkswagen este de departe cel mai mare cheltuitor, cu aproape 3,5 milioane de euro cheltuiți în 2014, de aproape cinci ori mai mari decât cel mai mare producător non-german, Fiat-Chrysler (700.000 de euro). Coincidența face ca în anul 2015 să iasă la iveală unul dintre cele mai mari scandaluri auto din istorie și anume Dieselgate.

EXPLICAȚIE VIDEO:

 

În septembrie 2015, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) a constatat că multe mașini VW vândute în America aveau un „dispozitiv de ascundere” – sau un software – în motoarele diesel care puteau detecta când erau testate, schimbând performanța în consecință pentru a îmbunătăți rezultatele. Gigantul auto german a recunoscut de atunci teste de emisii înșelătoare în SUA.

În noiembrie, VW a declarat că a constatat „nereguli” în testele de măsurare a nivelurilor de emisii de dioxid de carbon care ar putea afecta aproximativ 800.000 de mașini din Europa – inclusiv vehicule pe benzină. Diferența dintre consecințele pe care această fraudă a avut-o în SUA față de Europa este colosală.

Dacă americanii au avut putere de negociere cu VW și au obținut despăgubiri, penalități și returnarea sumelor plătite de cetățeni pe mașinile poluante, în UE povestea s-a soldat cu amenzi și reglementări mult mai blânde. Motivul? Volskwagen este cel mai mare angajator din Uniune, cu peste 490.000 de angajați și 69 de fabrici în peste 20 de state membre. 

Industria giganților tech – cazul Google

Costuri lobby 2019 – 8 milioane de euro

Persoane acrediate pentru activitate de lobby 6

Întâlniri cu reprezentanți ai Comisiei Europene 255

google

Sursă foto: https://www.pymnts.com/google/2019/restructuring-lobbyists-government/

 

Lobby-ul european nu este pregătit să facă față banilor și tacticilor agresive din mediul american de care companiile Big Tech dispun. Începând cu 2015, volumul de bani pe care marii giganți îl pompează în piața europeană a crescut exponențial. Motivul? Inițiativele UE de a reglementa și investiga practicile concurențiale ale acestora. Pe lista politicienilor europeni sunt numeroase investigații de acțiuni neloiale, abuz, violare a politicii de colectare a datelor și taxării.

În consecință, giganții Big Tech precum Google, Amazon, Microsoft, Facebook și Apple sunt printre cei mai mari consumatori individuali de lobby corporativ din Bruxelles. Cele mai recente declarații de lobby ale acestora arată o sumă de 21 de milioane de euro cheltuită pentru lobby-ul UE.

Big Tech își intensifică activitatea de lobby, atât la nivel internațional, cât și în UE într-un ritm alarmant. Eșecul UE de a dezvălui legăturile cu grupurile think tank și lipsa de transparență sunt inacceptabile. Nevoia de a reglementa piața de lobby din UE a fost adusă de această nouă presiune exercitată de companiile Big Tech. Fără un răspuns la fel de tranșant ca în cazul EUROPIA din 1999, UE este în pericolul de a-și pierde controlul asupra grupurilor de interese.

Surse pe care le puteți folosi pentru a cerceta industria lobby-ului în UE

Puteți citi despre lobby-ul american în articolul Corupție & Lobby american – Un rău necesar?

Pentru o analiză completă despre războiul digital dintre SUA și China vă recomandăm TikTok Și Războiul Digital Dintre Statele Unite Și Republica Populară Chineză

 

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și