close_icon
#Societate / Alexandru Văleanu

Surprize, surprize… la alegerile parlamentare din România

Românii au votat (sau nu), iar rezultatele până în momentul de față au șocat cetățenii ce aderă la un sistem de valori pro-occidentale. Pare-se că niciun sondaj de opinie, fie el independent sau arondat unei grupări politice, nu a reușit să prezică întru-totul rezultatul înregistrat la alegerile parlamentare din România anului 2020. Printre cei care au anticipat în mod eronat deciziile electoratului român mă număr și eu, ignorând total ascendența fără precedent a partidului AUR și supraevaluând mișcările politice din jumătatea dreaptă a spectrului politic.

Rezultatele la rece

La momentul scrierii acestui articol nu au apărut datele oficiale finale, dar lucrurile par a fi destul de clare: PSD pe primul loc cu un procent de aproape 30%, urmat de PNL, USR-PLUS, AUR și UDMR. Ce am reușit a prezice, în schimb, în analiza publicată cu o zi înaintea alegerilor, este posibilitatea reală ca Pro România și PMP să nu depășească pragul electoral de 5%.

Rezultatul Partidului Social Democrat se numără printre surprizele acestui scrutin: din 6 sondaje de opinie, doar cel realizat de IRES, institut acuzat în repetate rânduri de favoritism, a clasat PSD-ul pe primul loc în cadrul alegerilor parlamentare. Cu toate acestea, partidul de stânga este în egală măsură un câștigător, dar și un pierzător al scrutinului.

Deși a reușit să convingă cel mai mare procent din electoratul român care s-a prezentat la vot, PSD-ul se va poziționa, cel mai probabil, în opoziție în următorii ani datorită deciziei imuabile a celorlalte formațiuni de a nu face o coaliție cu social-democrații.

alegeri

Sursă foto: Alba 24

 

Totodată, Partidul Național Liberal, date fiind numeroasele erori de guvernare din ultima perioadă, a obținut un procent cu mult mai mic decât ar fi sperat. Până și cele mai modeste aprecieri pre-scrutin (IMAS) au poziționat PNL-ul la 28.5%. Drept comparație, în aprilie 2020, PNL se bucura de o rată de acceptare în rândul populației de 43%.

Așadar, datorită unui cumul de factori dintre care unii nu au ținut neapărat de competența guvernării, PNL a avut o scădere de aproape 20% în doar 8 luni, o evoluție mai rar întâlnită. Dacă PNL va reuși în următorii ani să scape de aceste treceri bruște de la agonie la extaz și vice-versa, rămâne de văzut.

Un alt șoc, pentru electoratul propriu, în mod special, este reprezentat de precarul rezultat al mișcării USR-PLUS la acest set de alegeri. Obținând în jur de 15%, cu 7% mai puțin decât la europarlamentarele din 2019, tânăra mișcare pare a fi dezamăgit cetățenii cărora le cerea votul.

Asemeni celorlalte cazuri prezentate mai sus, factorii ce au contribuit la această decădere sunt numeroși, cel mai important fiind campania incompletă dusă de partidul de centru-dreapta. O simplă privire de ansamblu asupra campaniei electorale relevă un lucru clar: USR-PLUS nu a prezentat un plan concret de atac în eventualitatea participării la guvernare.

În schimb, mișcarea s-a axat aproape în mod exclusiv asupra originilor non-nomenclaturiste și non-corupte a membrilor. În mod evident, o parte din electorat apreciază acest element însușit în componența USR-PLUS, dar să te prezinți doar ca un partid ce luptă împotriva corupției în România anului 2020 este insuficient, fapt reflectat și de rezultatul modest obținut.

AUR sau oul Kinder cu surprize neo-legionare?

Este foarte probabil ca în orele ce au urmat imediat scrutinului legislativ, cele mai populare căutări de pe Google în rândul românilor să fi fost: „Ce este AUR?”, „Cine este George Simion?” sau „Mai există PRM?”.

Având un rezultat final de aproximativ 8-9%, partidul format la data simbolică de 1 decembrie 2019 a luat România, asemeni unui blitzkrieg,  printr-o surprindere nemaivăzută de la victoria în primul tur a liderului PRM, Vadim Tudor, la scrutinul prezidențial din 2000.

Așadar, cum a reușit Alianța pentru Unirea Românilor să ia un asemenea scor la doar un an de la fondare? Unul dintre factorii majori ce au contribuit la ascendența partidului ultra-conservator a fost însăși perioada de pandemie prin care trece mapamondul. Mai țineți minte protestele anti-corona sau anti-botniță ce au avut loc acum câteva luni?

AUR

Sursă foto: Capital

 

Acele mișcări sociale au portretizat un segment al populației ce nu se identifica cu consensul internațional asupra pandemiei și, fiind ignorat sau chiar ridiculizat de lideri politici din România, acesta a regăsit în AUR singurul actor politic ce îi înțelege nemulțumirile și poate acționa într-un fel reprezentativ pentru el.

Profitând de această falsă încălcare a drepturilor și libertăților omului, AUR și-a găsit publicul cheie care, conform rezultatelor, este mai numeros decât am fi crezut înainte de criza sanitară. Mai mult, tentativa PNL de a restrânge evenimentele religioase în timpul lockdown-ului parțial i-a servit conducerii AUR o oportunitate aproape unică.

Astfel, a prins formă mesajul conform căruia creștinismul în România se află sub asediul forțelor multiculturale atât din conducerea UE, cât și din conducerea României, iar formațiunea AUR este singura ce poate salva poporul român de la distrugerea iminentă a valorilor creștin-ortodoxe.

David și Goliat sau lupta partidelor mici

Acest set de alegeri a dovedit, printre altele, cât de incert este viitorul unui partid de dimensiuni reduse. Vorbesc, bineînțeles despre PMP și Pro-România. Conform ultimelor date, PMP ar putea să treacă pragul parlamentar la mustață, în timp ce Pro-România, partidul lui Victor Ponta, a intrat în irelevanță după doi ani de opoziție. Drept reacție, fostul prim ministru al României și-a anunțat retragerea din politică pe o perioadă nedeterminată.

În mod evident, aceste două partide nu sunt nici primele și nici ultimele grupări românești care se luptă pentru supraviețuirea într-un parlament în care forțe precum PSD și PNL par a acoperi marea majoritate a electoratului.

Cu toate acestea, deși incertă, o posibilă trecere a pragului ar pune Partidul Mișcarea Populară într-o poziție excepțională. Întrucât PNL și USR-PLUS nu pot forma o majoritate în Parlament nici măcar cu susținerea UDMR, PMP ar putea deveni factorul catalizator pentru stabilitatea guvernamentală din următorii patru ani. Cu alte cuvinte, PMP, în cazul în care trece pragul electoral, poate să aibă un cuvânt important de spus în politica românească din următorii patru ani.

Cum a votat diaspora la alegerile parlamentare din România?

Dacă în trecut diaspora era văzută ca fiind o forță electorală predictibilă ce votează mereu liberalismul în țara de baștină, acum realitatea pare să se fi schimbat. Drept dovadă, contrar așteptărilor, AUR a fost unul dintre cele mai votate partide în străinătate, aflându-se chiar pe locul unu, respectiv doi pentru expații din Italia și Spania. Mai mult, pentru a arăta tendințele conservatoare ale românilor din diaspora, trebuie menționat faptul că în SUA, cetățenii cu origini sud-estice europene au votat majoritar Trump.

diaspora

Sursă foto: Business Review

 

În timp ce AUR pare a fi câștigat mai mult decât se aștepta în diaspora, USR-PLUS, deși se află pe primul loc, a pierdut în jur de 7% comparativ cu alegerile europarlamentare din 2019.

România în următorii 4 ani

Din păcate, următorii patru ani cel mai probabil nu vor fi atât de stabili din punct de vedere politic pe cât și-ar dori poporul român. În analiza precedentă vorbeam de disensiunile greu de evitat dintre PNL și USR-PLUS pentru formarea unei eventuale coaliții. Ei bine, având în vedere rezultatele slabe ale ambelor formațiuni, la această coaliție va trebui să fie arondat încă un partid, dacă nu chiar două pentru a asigura majoritatea.

Astfel, este greu de imaginat în ce măsură vor fi consecvente deciziile luate de o coaliție formată din trei sau patru partide politice cu interese și electorate diferite. Această posibilă instabilitate este cu atât mai dăunătoare având în vedere necesitatea de accesare a Planului de Redresare Economică a UE, prin intermediul căruia România ar urma să primească fonduri destinate combaterii efectelor crizei sanitare.

Pentru a gestiona în mod competent suma primită avem nevoie de un Guvern alcătuit din factori decizionali cu o viziune comună asupra viitorului României, atât pe plan intern, cât și în relația cu Uniunea Europeană.

parlament

Sursă foto: Libertatea

 

Este de dorit, totuși, ca partidele politice ce vor ajunge la guvernare să lase în urmă neînțelegerile pentru a asigura un viitor prosper României. Însă, idealismul și concesiile rareori fac parte din calitățile unei grupări politice din țara noastră.

Deși alegerile din România de cele mai multe ori pot fi apreciate drept predictibile, în cazul acestui set, adevărul a fost cu totul altul. Deși puține lucruri mai par certe în urma rezultatelor scrutinului parlamentar de pe 6 decembrie 2020, un fapt nu poate fi negat: urmează o perioadă lungă și tumultuoasă de negocieri politice, iar guvernul format în urma lor nu va fi unul pe atât de puternic și stabil, pe cât au nevoie românii.

Articole similare: Un ultim hop în 2020: alegerile parlamentare din România  și Republica Moldova sub Maia Sandu: un nou început.

 

Sursă foto: Digi24

Documente anexate articolului:

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și