Securitate și relații internaționale

Sursă foto: Al Jazeera

Acțiunile Chinei pe plan internațional:

China devine o prezență tot mai proeminentă în plan geopolitic, luând decizii din ce în ce mai controversate, care atrag oprobriul public la nivel internațional. După constrângerile pe care le impune asupra Hong Kong-ului și presiunii pe care o exercită asupra frontierei cu China, se pare că jucătorii strategici globali au început să considere varianta luării de măsuri împotriva gigantului asiatic. Astfel, SUA ia în considerare să interzică aplicații chineze de social media, Germania dorește o poziție politică mai puternică de condamnare a măsurilor represive din Hong Kong, în timp ce China totuși reușește să semneze cu ONU un Tratat privind comerţul cu arme.

  • Statele Unite “se gândește” la posibilitatea interzicerii aplicațiilor chineze de social media, inclusiv TikTok, a declarat secretarul de stat Mike Pompeo luni. Pompeo a sugerat posibila mutare în timpul unui interviu acordat Laurei Ingraham de la Fox News, adăugând că „luăm acest lucru foarte în serios”. (CNN)
  • China și India au început să retragă trupele de pe locul unui conflict mortal de frontieră, în timp ce Beijingul a deschis un alt front în disputele teritoriale din regiune, cu o nouă localizare în Bhutanul din apropiere. Trupele chineze și indiene au început să se retragă din unele puncte de fricțiune în zonele în litigiu de-a lungul graniței dintre cele două țări, au declarat luni oficialii de securitate indieni, în urma discuțiilor dintre diplomații de rang înalt și comandanții militari pentru a calma tensiunile. (Wall Street Journal)
  • Autorităţile chineze au arestat luni un eminent profesor care a publicat mai multe texte critice împotriva preşedintelui Xi Jinping şi presupusului său rol în epidemia de COVID-19, potrivit mai multor apropiaţi, relatează AFP. Angajat al prestigioasei Universităţi Tsinghua din Beijing, Xu Zhangrun este unul dintre foarte puţinii universitari care au îndrăznit să critice deschis Partidul Comunist Chinez (PCC) aflat la putere. (Agerpres)
  • China a semnat luni Tratatul privind comerţul cu arme (Arms Trade Treaty, ATT), a anunţat într-un comunicat ambasadorul chinez la ONU, Zhang Jun, exprimându-şi satisfacţia pentru această nouă dovadă de ataşament al Beijingului faţă de multilateralism, scrie AFP. Această adeziune “ilustrează hotărârea şi sinceritatea Chinei de a menţine un regim internaţional de control al armelor, de a sprijini multilateralismul şi de a crea o comunitate cu un viitor comun pentru omenire”, a subliniat el. (Agerpres)
  • TikTok, Zoom și Microsoft au devenit cele mai recente companii care și-au regândit operațiunile din Hong Kong după impunerea de la Beijing a unei legi de securitate națională care a stârnit îngrijorări cu privire la manipularea datelor din oraș. TikTok, aplicația video deținută de compania de tehnologie chineză ByteDance, a ales să părăsească orașul în întregime, afirmând într-o declarație că a decis să își oprească operațiunile în zonă „în lumina evenimentelor recente”. (Financial Times)
  • Angela Merkel se confruntă cu critici în Germania pentru că nu a luat o linie dură asupra Chinei cu privire la noua lege de securitate națională pe care a impus-o Hong Kong, politicieni din partea opoziției și a partidelor guvernamentale acuzând cancelarul că ar fi prea moale cu Beijing. „Ceea ce a spus guvernul german despre Hong Kong a fost minimul absolut și nu a fost suficient”, a declarat Norbert Röttgen, șeful comitetului pentru afaceri externe al Bundestag și o figură importantă în Uniunea Democrată Creștină a doamnei Merkel. El a vorbit după ce ministerul german de externe i-a avertizat pe oameni să fie „deosebit de atenți” în privința publicării unor comentarii critice despre China pe social media, afirmând că „nu poate fi exclus pe deplin” ca noua lege să fie utilizată împotriva cetățenilor germani din Hong Kong. (Financial Times)

Uniunea Europeană:

Respectarea normelor statului de drept şi combaterea corupţiei vor fi condiţii pentru alocarea fondurilor europene, inclusiv a celor pentru relansare, afirmă Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene, agenţia Reuters notând că avertismentul este adresat mai multor ţări UE, inclusiv României.

  • Liderii ţărilor şi instituţiilor Uniunii Europene depun eforturi pentru aprobarea noului buget comunitar destinat perioadei 2021-2027 şi a fondului de relansare economică post-pandemie, fondurile apropiindu-se de nivelul de 2.000 de miliarde de euro. Condiţiile acordării acestor fonduri, referitoare la reformele economice şi respectarea standardelor democratice, reprezintă principalele elemente de disensiuni înaintea aprobării. (Spotmedia.ro)

Conflictele din Orientul Mijlociu:

Orientul Mijlociu pare să rămână un punct central pentru conflicte regionale și demonstrarea puterii de influență de către marile puteri ale lumii. Libanul trece prin cea mai gravă criză din istoria recentă în urma războiului din Siria care a dus la creșterea exponențială a refugiaților sirieni pe teritoriul Libanului, iar Israelul anunță că a dezvoltat un sistem de monitorizare cu care intenționează să urmărească îndeaproape activitatea Iranului, considerat un jucător periculos pentru menținerea securității în zonă.

  • În contextul complicat al Orientului apropiat Libanul traversează în prezent cea mai gravă criză de la războiul civil încheiat în 1990. Haosul din Siria are grave repercursiuni în Liban, ţară care suferă şi din cauza unui sistem politic incapabil să mai ofere prosperitate şi justiţie libanezilor. În Franţa se multiplică apelurile în vederea unor iniţiative în favoarea Libanului, ţară aflată pe marginea prăpastiei, spun unii comentatori. Numeroşi libanezi îşi părăsesc ţara, preţurile au crescut excesiv, clasele mijlocii au sărăcit, comunităţile libaneze riscă să fie antrenate în războaiele civile din regiune. (RFI)
  • Ministerul Apărării din Israel a anunțat lansarea cu succes a unui nou satelit spion despre care ministerul a spus că va asigura o supraveghere de înaltă calitate pentru informațiile sale militare. Israelul și-a dezvoltat capacitățile de supraveghere pentru a monitoriza inamicii precum Iranul, al cărui program nuclear Israel consideră că reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea sa. Ministerul Apărării a declarat că satelitul Ofek-16 a fost lansat la 4 a.m. pe 6 iulie din centrul Israelului de către o rachetă Shavit dezvoltată local. El a descris Ofek ca un „satelit de recunoaștere electro-optică cu capabilități avansate.” (Radio Free Europe)

Economie

Sursă foto: Pexels Photos

Top evenimente in business:

Câștigătorii pandemiei sunt încă incerți, însă companiile care au mizat pe inovație se preconizează a fi în topul listei.Uber, deși se retrage pe piață americană plănuiește extinderea serviciilor oferite, Tesla își depășește previziunile de vânzări, iar Bitcoinul devine un instrument de investiții preferat de noile generații.

  • În urma retragerii de pe mai multe piețe inclusiv de pe cea românească, planurile Uber pentru serviciul de delivery se focusează pe dezvoltarea în SUA. Una dintre cele mai mari achiziții de anul acesta este achiziționarea de către Uber Technologies Inc. a Postmates, una dintre primele aplicații de delivery din lume care continuă să aibă o poziție fruntașă în Los Angeles și America de Sud.Prețul de achiziție a fost de 2.65 miliarde de dolari.(Bloomberg)
  • Tesla Inc depășește previziunile analiștilor J.P. Morgan Securities, acțiune sale crescând la $1,500 de la $1,050, creșterea fiind datorată unui volum de vânzări mai mare în al doilea trimestru decât era estimat. Principalele locații de crește a cererii sunt SUA și Europa, datele din China nefiind încă publice. (Bloomberg)
  • Încrederea în bitcoin la nivel global atinge noi cote, evaluarea monedei digitale descentralizate fiind apreciată între 8.000 și 10.000 de dolari în ultimele două luni.Conform studiului făcut de The Tokenist, în aprilie peste 59% dintre milleniali și-au exprimat preferință în a investi mai degrabă într-o criptomoneda decât într-o metodă tradițională oferită de bănci precum acțiunile și obligațiunile, imobiliare sau aur.(Forbes)

Cum răspund statele sub presiunea recesiunii? 

Industriile vulnerabile în față restricțiilor cauzate de pandemie precum modă și artă încep să primească fonduri substanțiale în SUA și UK în speranța salvării unor jucători importanți și a culturii societății. Pe de altă parte, China este nevoia să își pondereze fondurile oferite din cauza companiilor care găsesc metode de a evita învestirea în propria afacere și de a crea profit prin instrumente financiare alternative.

  • SUA publică lista tuturor companiilor care au primit fonduri de recuperare de peste 150.000 de dolari. Regăsim firme mari din lumea modei precum Carolina Herrera și Vera Wang, case de avocatură, ferme și companii de știri.Principalul creditor prin programul Paycheck Protection a fost JP Morgan Chase, cea mai mare banca americană, oferind 29 de miliarde de dolari. (Financial Times)
  • Banca Chinei a injectat de la începutul pandemiei peste 198 de miliarde de dolari într-un efort susținut de a ajuta companiile să reziste situației volatile și restrictive.Cu toate acestea, ratele mici ale împrumuturilor au creat un fenomen speculativ pe care China încearcă să îl oprească, depozitele structurale.Schemă presupune împrumutul la o rată mică de la stat și revinvestirea într-un depozit structurat și în alte instrumente financiare în loc să investească în relansarea propriei afaceri.China reacționează și începe să impună limite de investiție în aceste instrumente.(Financial Times)
  • Marea Britanie încearcă să salveze industria artelor cu investiții record de 1.57 de miliarde de lire destinate galeriilor, teatrelor, cinema-urilor independente și muzeelor.Investițiile masive plănuite de Boris Johnson nu aduc însă o garanție a sustenabilității unor industrii care se află în imposibilitatea desfășurării activității în multe istante și pe termen nedefinit.(BBC)

Societate

Sursă foto: NBC

Proteste pe glob:

După cum am putut observa în ultima vreme, în pofida pandemiei, au avut loc proteste în țări de pe toate contintentele. Se pare că nici amenințarea cu o posibilă infectare nu a reușit să calmeze oamenii, aceștia ieșind în număr mare în stradă pentru a atrage atenția asupra problemelor de diverse spețe: de la rasism și nedreptate socială, la măsuri iliberale luate de către guverne. Un lucru este cert: indiferent dacă pandemia va trece sau nu, protestele vor continua.

  • Reîntoarcerea Protestelor Globale. Când pandemia Covid-19 a început să se împrăștie prin lume, prima victimă a fost valul de proteste care a împânzit mai multe țări de-a lungul ultimilor ani. Guvernele iliberale au profitat de haosul pandemiei pentru a criminaliza disidența și pentru a interzice demonstrațiile publice. Cu toate acestea, flama protestelor s-a reaprins, conform Global Protest Tracker, în peste 16 țări, dintr-o multitudine de motive, de la brutalitatea poliției până la gestionarea pandemiei.(Carnegie Endowment)
  • Sunt Periculoase Protestele? Experții sunt că depinde de cine protestează și ce se protestează. Experții în sănătate publică au descris protestele anti-carantină că fiind adunări periculoase datorită pandemiei. În schimb, aceeași experți nu sunt la fel de vehemenți când protestele sunt legate rasism, precum cele pornite în Statele Unite în urmă morții lui George Floyd.(The New York Times)
  • Poliția orașului Phoenix din statul Arizona a împușcat mortal un bărbat ce stătea într-o mașină parcată, stârnind noi proteste. Poliția a declarat că bărbatul era înarmat cu un pistol, dar sora acestuia a negat faptul. Secția de poliție din Phoenix a lansat un videoclip, filmat cu camera de corp a unui ofițer ce a ajuns la fața locului după ce au avut loc împușcăturile. Videoclipul îl arată pe ofițer luând un pistol din mașina în care staționa bărbatul împușcat.(CNN)

Gestionarea pandemiei în România:

În urma eșecului actualului guvern de a instaura în mod constituțional stări de urgență și alertă, aceștia încearcă acum să adopte fel de fel de legi noi pentru a nu repeta greșeala de acum câteva luni. Cu toate acestea, există o posibilitate considerabilă ca populația să nu le mai respecte. După ce s-au dat nenumărate amenzi  sub pretextul nerespectării normelor impuse de către stat, ca apoi aceleași amenzi să fie declarate neconstituționale, populația României a început să își piardă atât interesul de a respecta viitoare norme impuse, cât și credința în existența virusului ce i-a ținut în casă forțat luni de zile.

  • Un nou proiect de lege a fost redactat și adoptat de către Guvern pentru definirea carantinei și izolării. ​Guvernul a aprobat proiectul care va reprezenta baza legală pentru aplicarea măsurilor de carantină și izolare, urmând ca acesta să fie discutat de Parlament în regim de urgență. Prin acest proiect au fost definiți termenii de “carantină” și “izolare”. Potrivit proiectului, vor putea intră în carantină persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen. Izolarea se poate dispune doar pentru persoanele purtătoare de agenți patogeni ai bolilor infecto-contagioase.(Hotnews)
  • Scenariile pentru redeschiderea anului școlar, în septembrie, propuse Guvernului de Federația Părinților. Primul scenariu are în vedere prezența fizică 100% la şcoală a tuturor copiilor, în programul normal de lucru de anii trecuți. Al doilea scenariu propus este de 50% la școală și 50% online. Pentru clasele pregătitoare s-a propus prezența obligatorie la școală, indifferent de scenariu, întrucât copiii nu se pot adapta la predarea online.(G4 Media)

Sursă foto: VINCENT YU/AP PHOTO

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here