#TrueStoryProject a creat o hartă a globului unde puteți vedea țările care au impus stare de urgență, cele care și-au închis granițele, țările care au închis școli și spații publice, dar și cele care doar au limitat traficul călătorilor din zonele de risc.

Dacă NATO poate folosi articolul 5 pentru a combate un terorist non-stat care lovește Statele Unite, de ce nu ar putea sa-l folosească și pentru a combate COVID-19, care până vineri a infectat peste 28.000 de persoane și a ucis mai mult de 1.200 dintre aliații NATO? Având în vedere situația transatlantică actuală, acum este mare nevoie de un gest simbolic de unitate. (Atlantic Council)

Guvernul lui Boris Johnson nu a spus-o deschis, dar planul său de combatere a coronavirusului este clar: încetinește răspândirea bolii, dar nu o oprește. Majoritatea oamenilor vor suferi de boală, mulți dintre ei se vor simți foarte rău, dar aproape toți se vor recupera. Scopul este „imunizarea maselor” – punctul în care o proporție suficient de ridicată a populației a avut o boală și a dobândit imunitate la ea, astfel încât să nu mai fie transmisă celor care nu au avut-o. Scopul este de a realiza acest lucru în lunile de vară, înainte de începerea următoarei ierni. (Bloomberg)

Dacă istoria este un ghid, economia globală se va recupera în cele din urmă din pandemia COVID-19, dar ideea că aceasta va fi o recesiune în formă de V în prima jumătate a anului 2020, urmată de o redresare în a doua jumătate a anului arată absurd după evenimentele tumultuoase de săptămâna trecută. Rezerva Federală – banca centrală a SUA – a scăzut duminică seara ratele de dobândă de referință aproape de zero și s-a angajat să își extindă bugetul cu 700 de miliarde de dolari. (The Guardian)

Administrația Trump a oferit „sume mari de bani” pentru a avea acces exclusiv la un vaccin contra coronavirusului dezvoltat de o companie germană, a informat Die Welt duminică. Potrivit articolului, Trump încerca să convingă compania CureVac cu sediul în Tübingen să-și mute aripa de cercetare în Statele Unite și să dezvolte vaccinul „numai pentru S.U.A.”. (Politico)

Vestea bună pentru guvernele occidentale care acum se concentrează să stopeze epidemia este că măsurile pe care Taiwanul și alte țări asiatice le-au pus în aplicare în ultimele trei luni s-au dovedit că încetinesc și chiar defavorizează impactul bolii. Restricțiile de călătorie timpurii, testarea agresivă și screeningul contactelor și regulile stricte de carantină au fost cheie. Au ajutat, de asemenea, asistența medicală universală, structuri clare de management pentru răspunsul la sănătatea publică și comunicarea proactivă pentru a informa populația în mod corect și transparent. (Financial Times)

Criza noului Coronavirus a relevat, cu dramatism, fragilitatea unei lumi interconectate; faptul că economiile, lanțurile de producție sunt hiper-interconectate și interdependente; că un “strănut” de la Beijing, mai precis, de la Wuhan, face ca aproape întreaga planetă să “răcească”, chiar să intre în “carantină”, la propriu și la figurat. Criza a creat contextul perfect pentru ca argumentele în favoarea închiderii granițelor, repatrierii forțelor de producție și a talentelor, renaționalizării activelor să cunoască un reviriment nesperat. Este o ironie faptul că aceste apeluri #mefirst sunt făcute tocmai de actorii puternici, state sau alianțe de state care au beneficiat la maxim tocmai de primul val al globalizării/ integrării economice. Iar această situație, în care tocmai actorii aflați odinioară în avangarda globalizării/ liberalizării/ integrării economice se află acum în avangarda tendinței opuse, cea a decuplării, îi transformă pe actorii de talie mică și mijlocie, cei aflați la periferiile financiare și tehnologice ale lumii, în dublu pierzători. Sau poate nu chiar pierzători, ci doar un fel de “last” ai globalizării, foarte probabil un fel de “last” și ai de-globalizării.    (Gândul)

Criza COVID-19 a relevat nu doar pregătirea sistemului de sănătate publică a țărilor afectate, ci și caracterul și ideologiile elitelor lor politice. Acest lucru a devenit  clar săptămâna trecută, când liderii Statelor Unite, Franței și Germaniei s-au adresat public națiunilor respective. Fiecare discurs a oferit o perspectivă puternică a celor mai profunde credințe politice avute de liderii acestor țări. Pe scurt, într-o perioadă de criză, Trump va face ca Trump, Macron va face ca Macron și Merkel va face ca Merkel. (Foreign Policy)

1 COMMENT

  1. Da.. Intr’adevar asta a s-a intamplat in acea zi in care a-ti postat acesta articol. A doua zi.. schimbare de 180 de grade.. Boris asculta specialistii.. barurile inchise, scolile inchise.. etc. S-a vehiculat un zvon ca din cauza deciziei lui initiale, si a amanarii de a inchide si a minimiza interactiunea dintre oameni, ii va costa pe englezi.. si cei care locuiesc in anglia in jur de 21.000 persoane decedate.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here