Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Thomas Briot

Strategia de apărare a României și relația cu Rusia

Strategia de apărare a României este re-adoptată de fiecare dată după ce președintele statului este validat în funcție. Conform constituției, acesta trebuie să prezinte parlamentului un proiect nou de strategie în termen de șase luni de la preluarea mandatului. Documentul votat la 30 iunie anul acesta a înlocuit strategia adoptată acum cinci ani pentru perioada 2015-2019.

Reînnoirea angajamentelor românești în UE și NATO

Pe 30 iunie, Parlamentul României a aprobat noua strategie de securitate națională a țării pentru 2020-2024. 311 de deputați și senatori au votat în favoarea documentului prezentat de președintele Klaus Iohannis ambelor Camere ale Parlamentului; doar 4 au fost împotrivă, în timp ce 38 s-au abținut. În conformitate cu noile prevederi ale strategiei, principalele obiective ale politicii externe și de securitate a României rămân întărirea poziției țării în UE și NATO, precum și dezvoltarea în continuare a cooperării sale strategice cu Statele Unite.

Pe lângă menținerea cheltuielilor de apărare la un minimum de 2% din PIB, se preconizează și dezvoltarea cooperării NATO-UE (inclusiv între țările de pe flancul estic al Alianței), activități care vizează creșterea prezenței trupelor SUA în România și promovarea inițiativelor implementate în cadrul UE ca parte a politicii comune de securitate și apărare având ca scop sporirea securității, inclusiv în regiunea Mării Negre.

aparare

Sursă foto: US Army

 

În contextul regional, România a declarat că sprijinirea Balcanilor de Vest și a țărilor Parteneriatului estic (în special Moldova), cu scopul de a ancora definitiv și ireversibil țara în instituțiile europene și euro-atlantice, rămâne un obiectiv important.

Rusia: o amenințare pentru securitatea României

De asemenea, documentul notează acțiunile agresive ale Rusiei în regiunea Mării Negre și consolidarea potențialului său militar în vecinătatea României drept potențiale amenințări la adresa securității naționale. Activitatea Rusiei este menționată de mai multe ori în document, de fiecare dată fiind prezentată ca un factor care afectează negativ securitatea României.

Mai exact, acesta include „escaladarea tensiunilor existente în regiune legate de atitudinea din ce în ce mai agresivă a Rusiei și îmbunătățirea instrumentelor sale hibride din ultimii ani”, care „motivează România să continue eforturile de scară largă începute în 2015 pentru a construi capacități extinse de apărare și descurajare”. Printre alte amenințări, documentul menționează și criza economică cauzată de pandemia COVID-19, activitățile de război hibrid și cibernetic, terorismul și tendințele iliberale în regiune.

O continuitate a strategiei pentru 2016-2020

Strategia de securitate națională pentru 2020-2024 nu conține niciun element care să constituie o noutate absolută față de strategia precedentă, însă dezvoltă ideile cuprinse în planul anterior. O inovație care merită notată este accentul pus pe importanța Rusiei ca factor de destabilizare a situației din regiunea Mării Negre, obligând Bucureștiul să își mărească capacitățile de apărare și să își consolideze cooperarea în domeniul apărării atât cu SUA, cât și în cadrul UE și NATO.

securitate

Sursă foto: Vice News

 

Sentimentul crescând de amenințare, în special în legătură cu anexarea Crimeii, a determinat elita politică a României să semnaleze pericolele reprezentate de politica de la Kremlin; acest lucru s-a reflectat în sprijinul acordat strategiei de către partidele parlamentare.

Excepție face un grup de deputați și senatori din Uniunea Salvați România care au decis să nu facă acest lucru, justificându-și votul nu prin opoziția lor față de conținutul geopolitic al strategiei, ci mai degrabă prin eșecul de a include corupția ca fiind o altă amenințare principală la securitatea națională pe plan intern (un punct care fusese inclus în strategia anterioară).

O strategie criticată de Rusia

Chiar înainte de adoptarea strategiei de către Parlamentul României, strategia a primit o reacție puternică din partea Rusiei, unde mass-media și politicienii locali au subliniat că România a considerat Rusia un „dușman”, în ciuda faptului că acest termen nu apare în document nici măcar o dată. Pe 11 iunie, purtătoarea de de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zakharova, a spus că „noua strategie românească este un pretext pentru creșterea prezenței a forțelor SUA și NATO în Marea Neagră”. În opinia sa, Bucureștiul contribuie la o escaladă a tensiunii și a neîncrederii, în loc să aibă un rol stabilizator în regiune.

Ca răspuns, Ministerul de Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, și l-a informat că termenii folosiți pentru a descrie Rusia în strategia de apărare națională a României nu ar trebui să fie surprinzători, deoarece aceștia rezultă din acțiunile notorii ale Rusiei în regiune. Pe 19 iunie, șeful MAE Bogdan Aurescu a explicat că România nu consideră Rusia ca un stat ostil, ci mai degrabă că pur și simplu atrage atenția asupra acțiunilor agresive întreprinse în ultimii ani, dintre care unele au încălcat dreptul internațional.

România – un actor NATO important

Din momentul aderării la NATO, România a lucrat în mod constant pentru a crește numărul forțelor SUA bazate pe teritoriul său. Din 2007, locația cheie pentru prezența rotativă a trupelor SUA în țară a fost baza aeriană Mihail Kogălniceanu lângă Constanța; această bază reprezintă un nod multimodal de transport pentru forțele SUA, în care sunt staționați aproximativ 1300 de soldați. Alte facilități utilizate de forțele americane în România includ terenul de antrenament din Babadag (împreună cu infrastructura sa feroviară), baza forțelor aeriene din Câmpia Turzii și terenurile de antrenament din Cincu și Smârdan.

Din 2016, trei baterii de rachete SM-3 au fost amplasate în Deveselu, extinzând astfel sistemul de apărare antirachetă al NATO. Câteva sute de marinari americani și funcționari publici staționează în baza de la Deveselu în mod rotativ. În același timp, un batalion blindat al SUA a fost staționat tot în mod rotativ în România din 2017, în conformitate cu acordurile bilaterale. Bucureștiul a încurajat Washingtonul nu numai să își mărească prezența, dar să schimbe formatul de prezență rotativă într-unul permanent, cu ideea că acest lucru va da un impuls investițiilor planificate în infrastructura militară a României.

Romania

Sursă foto: Google Images

 

În următorii 20 de ani, modernizarea și extinderea bazei Mihail Kogălniceanu vor costa peste 2,5 miliarde EUR. O sumă suplimentară de 200 de milioane de euro urmează să fie investită pe o perioadă de cinci ani la baza forțelor aeriene de la Câmpia Turzii (dezvoltarea acestei facilități va fi susținută cu încă 130 de milioane de dolari din partea SUA).

România își asigură de asemenea bunăvoința aliatului său american prin achiziția echipamentelor militare aproape exclusiv din SUA, ultima mare achiziție privind sisteme antiaeriene Patriot precum și avioane F-16. În 2018, România s-a clasat printre primii clienți ai industriei militare americane.

Putem astfel constata că administrația Trump nu a afectat (negativ) cooperarea militară dintre SUA și România – dimpotrivă. După anunțul făcut de administrația Trump privind retragerea unor trupe americane din Germania, comandamentul forțelor americane a decis întărirea flancului estic al NATO prin trimiterea unei brigăzi Stryker în România, confirmând astfel importanța pentru NATO a teatrului din Marea Neagră.

În concluzie, putem afirma că strategia de apărare și securitate a României pentru 2020-2024 confirmă angajamentele făcute de România față de NATO și partenerii europeni, și demonstrează că România a știut să profite de instabilitatea cauzată de administrația Trump pentru a-și crește importanța ca actor NATO în teatrul Mării Negre.

Mai multe despre situația geopolitică a României puteți citi pe True Story Project:

 

Sursă foto: NATO

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și