Criza Coronavirus a devenit una din cele mai puternice crize mondiale. Dincolo de impactul direct asupra sănătății populației, COVID-19 creează efecte economice, sociale și geopolitice, unele evidente și imediate, altele încă neclare și pe termen lung. Discuțiile actuale se axează aproape exclusiv pe analiza fenomenului epidemiologic și medical. Fără a diminua importanța acestuia, TSP vă aduce în dezbatere celelalte aspecte ale crizei Coronavirus, printr-o serie de analize ale acestora, precum și a politicilor ce se impun pentru conținerea crizei și adaptarea la efectele sale. 

Continuăm seria de articole despre criza Coronavirus cu o nouă analiză scrisă de Mălina Mândruțescu.

Gravitatea răspândirii de coronavirus a monopolizat buletinele de știri, prioritățile guvernelor și viețile oamenilor de câteva săptămâni bune deja în Europa, însă în Statele Unite, răspunsul pare să fie neașteptat de întârziat și de neîndemânatic pentru cel mai puternic stat de pe pământ. 

Abordarea relaxată a președintelui Trump în a subestima puterea de răspândire a virusului și de a face declarații false vis a vis de durata pandemiei i-a adus critici aspre și din partea propriilor susținători. Interesul unilateral al președintelui pentru soarta economiei țării pare să fi afectat și decizia de a lua măsuri mai drastice mai devreme în a preveni răspândirea virusului. Ultimele declarații atestă că acesta crede că virusul va dispărea până la sărbătorile de paște și speră că țara să se redeschidă și să revină la parametrii normali în doar trei săptămâni, o presupunere mai mult decât optimistă pentru contextul actual. 

Paradoxul face că în 2018, președintele a luat decizia de a desființa unitatea de pregătire în cazul unei pandemii din cadrul consiliului național de securitate în 2018, lăsând un gol în pozitiile de conducere privind securitatea sănătății la nivel global. 

Răspunsul întârziat și lipsa de măsuri mai riguroase cu privire la nivelul de pregătire a lăsat de dorit nu numai la nivel federal, dar și privind lipsa de coordonare și comunicare între guvernul federal și conducerea statelor. În actuala criză de a achiziționa ventilatoare mecanice pentru a trata pacienții cu forme mai grave de coronavirus, președintele le-a transmis statelor să se descurce pe cont propriu în a procura aceste aparate vitale pentru a salva pacienți.

Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, într-una din conferințele sale devenite deja virale pentru claritatea mesajului, într-o perioadă în care țara simte nevoia de un lider, a criticat conducerea federală pentru procurarea a numai 400 de ventilatoare mecanice pentru un stat cu aproape 30,000 de pacienți confirmați.

Resemnarea și nevoie de a alege cine este prioritar în a primi tratament, practic a decide intre cine trăiește și cine moare, este o realitate crudă care se întâmplă în Italia în fiecare zi, dar căreia Statele Unite, din cauza răspunsului lipsit de viziune și pragmatism, pare să îi urmeze soarta. 

Acest răspuns întârziat se poate traduce și în oportunități pierdute. Dacă administrația ar fi reacționat mai din timp la lipsa de ventilatoare, sectorul privat ar fi putut să se organizeze, începând să producă aceste echipamente absolut necesare pentru a întampina valul de cazuri din luna aprilie, preconizat a fi vârful epidemiei în țară. Din cauza acțiunii întârziate, acestea ar putea fi disponibile abia în luna iunie.

Deși în ultimele două săptămâni, administrația a fost văzută luând măsuri mai aplicate, o traiectorie clară de combatere a epidemiei nu este încă vizibilă. Printre cei care fac parte din grupul de lucru format de către administrația prezidențială responsabil pentru coordonarea răspunsului la epidemie se numără și Anthony Fauci, directorul institutului național de alergii și boli infecțioase, un veteran al subiectului care este foarte bine cotat și respectat în domeniu, dar și Deborah Birx, coordonatoarea acestui grup, care are o experiență seminificativă și care a fost implicată în combaterea epidemiei de HIV din anii 80’ în America. Însă, dezacordul a început deja să apară între Trump și Fauci, care începe să devină din ce în ce mai vocal privind discursul președintelui legat de criza epidemiei, unul care este plin de retorică politică și abordarea doctorului cu privire la cum ar trebui să fie communicate aceste raspunsuri de către adiminstrație – concentrate mai mult pe date și expertiză și mai puțin pe politică.

Ieri noapte, Senatul a aprobat un pachet de măsuri de 2 trilioane de dolari, un record în istoria Americii, pentru a atenua consecințele economice care se vor resimți în rândul cetățenilor și afacerilor. Deși președintele a promis un cec de 1.000 dolari către fiecare cetățean, această sumă lasă de dorit pentru cei care sunt cei mai vulnerabili în aceasta criză – aceia care și-au pierdut locurile de muncă și prin urmare și asigurarea medicală, care nu au economii și nici flexibilitatea financiară de a lucra de acasă. 

Acest pachet presupune un bun început care va targeta comunitățile lovite cele mai tare de epidemie, dar reprezintă o soluție de scurtă durată care va reuși să mențină economia țării la nivelul mării numai pentru câteva luni. Acest stimulus va permite multor companii să nu își închidă ușile, dar pentru ca acestea să nu trebuiască să recurgă la concedieri în masă, va fi nevoie de mult mai mult în viitorul apropiat.

Pentru o țară cu un format politic aparte prin coexistența aparatelor federale și ale celor de stat funcționând si având autoritate concomitent, coordonarea la nivel național în a adresa o criză de acest gen devine o obligație. În frenezia știrilor despre epidemia coronavirus, parcă a fost deja dat uitării ciclul electoral din noiembrie. Desi există nevoi mult mai urgente până atunci, președintele Trump pare să aibă alegerile în vizor în mod constant. Deși acesta este îngrijorat de efectele economice ale epidemiei, este posibil ca de reînnoirea mandatului său să depindă mai mult cum decide să răspundă la o criză la care nici un președinte nu a fost supus în mai bine de un secol.

Mălina este absolventă a Queen Mary University of London cu licență dublă în istorie și studii politice și actualmente masterandă în terorism și violență politică la University of St Andrews.

Sursă foto: WRVO

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here