După mai bine de 4 luni pline de crize care au lovit din toate părțile, o lume întreagă continuă să se recupereze de pe urma unei pandemii globale care nu pare că va dispărea prea curând. În această perioadă plină de incertitudini, consensul referitor la puterile globale care se vor ridica așteptărilor și vor repune în echilibru stabilitatea globală, pare să fi eșuat.

Mălina Mîndruțescu

Statele Unite se confruntă cu cel mai mare număr de cazuri și decese din lume – peste 143,000 de americani și-au pierdut viața și mai bine de 3.9 milioane de oameni au fost infectați – în același timp în care cea mai mare putere globală se confruntă cu cel mai grav recul economic din 1930 încoace. În timp ce o lume întreagă se uită către Washington pentru ghidaj, Administrația Trump refuză cooperarea internațională de a combate virusul și anunță că America se va retrage din OMS. La nivel domestic, acesta a reușit să afișeze un comportament distras, negaționist și întârziat, lăsând virusul să aducă în genunchi cea mai mare putere globală.

Costul uman care reiese din urma acestei pandemii nu poate fi măsurat, însă cel economic este cel puțin sumbru: în timp ce mai bine de 26 milioane de americani și-au depus solicitările pentru indemnizații de șomaj, economia s-a micșorat cu 4.8% și se preconizează că pierderile economice vor fi undeva în jurul de 8 trilioane de dolari.

În timp ce abordarea haotică a președintelui Trump era criticată unanim, întrebarea era dacă guvernul chinez era capabil să umple golul lăsat de America, fiind nevoie drastică de ghidaj internațional pentru a combate pandemia. Începutul părea promițător – China a reușit să controleze răspândirea virusului prin carantinarea unor regiuni de sute de milioane de locuitori și politica lor exigentă de purtare a măștii a dat roade – mulți italieni ajunseseră chiar sa aibă mai multă încredere în abilitatea Chinei de a opri răspândirea virusului decât în cea a Statelor Unite. Însă, ofensiva Chinei de a fermeca o lume întreagă, nu a durat mult. Nu după mult timp, guvernul chinez a pus în mișcare o întreagă campanie de propagandă dominată de teorii ale conspirației pentru a strecura îndoială cu privire la originile virusului. Iar pentru a doua cea mai puternică economie din lume și cea mai numeroasă țară, China își revine și ea greoi din urma pandemiei. În timp ce exporturile scad tot mai mult la fiecare lună, China începe sa vadă un al doilea val de cazuri în mai multe regiuni ale țării.

Eșecurile celor două țări de a-și materializa statutul de lider global, a făcut ca privirea să se întoarcă spre puterile mijlocii, care au dovedit în această criză că se pot descurca dacă nu cel puțin, chiar mai bine decât statele care domină de obicei buletinele de știri.

Liderii europeni, în frunte cu Germania, Franța și Marea Britanie s-au coordonat eficient, având în vedere că Marea Britanie este în discuții intense pentru a finaliza ieșirea sa din blocul european. Aceștia au transmis un răspuns coerent cu privire la măsurile economice ce trebuiau a fi luate, dar și măsuri de sănătate publică, granițe și ajutor social pentru a reînvigora economiile răpuse de pandemie. Reputația și influența acestor țări a crescut semnificativ pe perioada pandemiei în mare parte datorită abordării multilaterale pe care statele o promovau și înainte de pandemie. Dacă acestea vor reuși să-și materializeze aceste eforturi diplomatice în răspunsuri susținute și în următoarele faze ale pandemiei, este posibil ca statele mijlocii să fie cele care vor reuși să ne scoată din această criză.

Aceste state de mijloc au fost jucătorii esențiali care în momente vitale din timpul pandemiei, au reușit să se coordoneze pentru a evita și alte crize. Liderii UE au susținut primul summit pe Zoom pentru a susține demersurile făcute de OMS și au strâns 8 miliarde de dolari pentru gestionarea pandemiei la nivel global. Olanda, Suedia și Marea Britanie s-au coordonat îndeaproape cu Banca Mondială, adunând mai bine de 14 miliarde de dolari pentru a ajuta țările cu capital economic mai redus care au fost lovite de pandemie. Iar în luna martie, Franța a inițiat prima ședință a grupului G-7 de la începutul pandemiei, deși Statele Unite prezida actuala sesiune. În timp ce președintele Trump promova retorici fără conținut, cum ar fi schimbarea numelui virusului în „Wuhan”, restul membrilor au făcut toate demersurile esențiale pentru a coordona politicile fiscale și monetare în gestionarea șocului economic. Dacă actuala recesiune nu va evolua într-o criză globală, o mare parte din succes se va datora acestor state.

De asemenea, nu este de mirare că aceste state sunt fruntașe în cursa pentru găsirea unui vaccin. De la cele mai prestigioase instituții de epidemiologie, filantropie medicală și companii farmaceutice, inovația de care aceste țări dau dovadă prin finanțarea unor asemenea inițiative, va crește nu numai posibilitatea găsirii unui vaccin mai repede, dar va ajuta și țări mai puțin dezvoltate în lupta împotriva virusului. Dacă dorim să evităm alte valuri de infecții pe viitor, aceste priorități sunt mai mult decât esențiale.

Însă, ce este cel mai important de avut în vedere cu privire la aceste state este nu numai coordonarea și eficiența de care au dat dovadă într-un context atât de incert, dar și puterea exemplului. Printre țările care au demonstrat unele dintre cele mai eficiente măsuri de a combate răspândirea virusului se numără aceste state mijlocii. Coreea de Sud a impresionat o lume întreagă din primele săptămâni ale crizei, când unități mobile de testare au fost amplasate peste tot în țară prin unități drive-through și walk-in booths, făcându-se mai bine de 1.27 milioane de teste până în iunie, iar în luna aprilie, când pandemia era în toi, aceștia au avut alegeri în care mai bine de 29 de milioane au votat în condiții de siguranță. Liderul de-facto al blocului european, Angela Merkel, a fost de asemenea apreciată pentru abordarea sa exactă, precisă și științifică cu care a coordonat criza de pandemie în Germania, unde rata de mortalitate este de trei ori mai mică decât în Statele Unite. Printre cei care au reușit să elimine aproape integral răspândirea virusului se află Taiwan și Noua Zeelandă, dar natura acestora – țări insulare care nu au populații foarte mari și accesul se face mai greu, a jucat un rol important.

Walk-in-booths pentru testare Covid-19 în Coreea de Sud Sursă foto: National Geographic

Este încă prematur de speculat dacă acest trend multilateral va persista și după pandemie. Prezumția că aceste state mijlocii vor reuși să câștige împotriva pandemiei și șocurilor economice care vor urma, fără ajutorul celor mai mari două puteri, este imposibil. Însă, abilitatea acestora de a reinventa eficiența unor instituții și organizații, care de mulți erau percepute drept inutile și redundante – UE, G-7 sau G-20 – a demonstrat că America și China vor fi nevoite să susțină aceste eforturi, dacă nu pentru alt motiv, măcar pentru a acționa în propriul interes economic. Multe eforturi internaționale au fost clădite de-a lungul timpului cu ajutorul acestor state mijlocii, iar dacă această pandemie ne-a învățat ceva, este că puterile de mijloc reprezintă jucători esențiali pentru a consolida un sistem multilateral mai vast, coerent și de succes. În timp ce America este blocată în propria ei disfuncționalitate domestică, iar China este incapabilă să se angajeze complexității diplomatice necesare unei conduceri internaționale de asemenea anvergură, puterile de mijloc vor fi nevoite să deschidă calea. Iar lucrând împreună, aceste state ar avea o șansă reală în a câștiga lupta împotriva pandemiei.    

Sursă foto: Wired

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here