Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Sondaj de Opinie / True Story Project

Sondaj: Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false

Concluzii Generale

  1. Datele sondajului relevă o aderență solidă a românilor față de reperele societății occidentale, dublată de o exigentă sporită cu privire la necesitatea unor avantaje pragmatice ale integrării euro-atlantice pe fondul consolidării unui curent de opinie favorabil unor puncte de vedere apropiate de ideologia naționalistă. Patriotismul economic pare a juca un rol esențial în cristalizarea acestor tendințe, spre deosebire de naționalismul etnic, astăzi marginal (peste 87% cred că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său). Românii sunt încă ferm loiali Occidentului, apreciind apartenența la civilizația occidentală, însă comparativ cu adeziunea necondiționată din urmă cu 10-15 ani, judecata majorității populației a devenit mult mai pragmatică, fiind filtrată de percepția unor avantaje/dezavantaje de natură economică. Altfel spus, România pare să fi trecut într-o nouă fazăa conectării cu lumea occidentală în care interesul național cuantificat în avantaje economice începe să fie conștientizat mai pregnant, ceea ce influențează puternic modul în care populația interpretează diverse subiecte cheie de interes public, inclusiv prin perpetuarea unei mitologii a exploatării României de către străini.
  2. Relația strategică cu Statele Unite ale Americii este interpretată în aceeași cheie pragmatică. Trei pătrimi din populație sunt de acord cu ideea că existența unor baze militare americane în România ajută la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe, și peste 70% consideră că SUA au mai degrabă o influență pozitivă asupra României, însă peste 45% apreciază că achizițiile de armament avansat din SUA ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament și mai puțin la întărirea Armatei României.
  3. Se remarcă o aparentă disonanță între sprijinul net pe care îl acordă românii orientării geopolitice pro-occidentale a țării (peste 80% din populație) și puncte de vedere care par a valoriza dimensiunea națională (de exemplu, peste 60% dintre respondenți consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE, cu toate că tot peste 60% cred că aderarea la Uniunea Europeană a adus țării mai degrabă avantaje. Apartenența la proiectul european și perpetuarea sa în timp este susținută puternic în condițiile în care peste 75% dintre români nu cred că Uniunea Europeană ar trebui să se destrame.
  4. Disonanța este una aparentă în sensul în care adeziunea românilor față de Occident este clară și netă, însă remarcăm acumularea unor frustrări care au un evident substrat economic generat de recuperarea lentă a decalajelor față de țările dezvoltate și sentimentul unei exploatări deliberate a țării de către entități externe. În acest sens, este relevant faptul că mitologii alimentate de campanii constante de dezinformare au reușit să producă daune la nivelul imaginarului colectiv în condițiile în care peste 55% dintre români cred că România este o colonie a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii, opinia vizând evident dimensiunea economică. De asemenea, peste jumătate dintre participanții la sondaj sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României la spațiul Schengen din motive economice, iar că 55% ar fi înclinați să voteze pentru un partid care promovează naționalizarea companiilor care exploatează resurse naturale.
  5. Elemente clasice ale agendei naționaliste clasice, precum acuzarea străinilor/companiilor străine, încep să devină subiecte de preocupare mai ales când sunt asociate cu teme de mare sensibilitate publică așa cum sunt poluarea sau tăierile ilegale de păduri. Aproape jumătate dintre români consideră că responsabile pentru tăierile ilegale de păduri din România sunt companiile străine și peste 55% cred că poluarea din țară este provocată de companii străine.
  6. Încrederea în Rusia de 16%, rămâne departe încrederea în reperele occidentale de 50% și peste 50%, însă este evidentă popularitatea ceva mai mare a acesti țări în rândul publicului tânăr și mai ales foarte tânăr (18-29 de ani). Pe de altă parte, potențialul de creștere a percepției pozitive asupra Rusiei nu este de neglijat în condițiile în care peste 40% sunt de acord cu ideea că Rusia apără valorile tradiționale în fața decadenței morale a țărilor occidentale.
  7. Unirea Basarabiei cu România rămâne un subiect popular printre români, inclusiv cu tracțiune electorală dacă este promovat de un partid suficient de puternic, ceea ce confirmă ascensiunea filonului naționalist.
  8. Alianța pentru Unirea Românilor se dovedește a fi cea mai de succes formațiune politică din ultimii 15 ani care își revendică în mod deschis o ideologie naționalistă și promovarea valorilor ultra-conservatoare. Clasarea acestui partid pe locul al treilea în opțiunile de vot ale românilor întărește concluzia legată de consolidarea în România a unui curent de opinie favorabil unei asemenea agende politice.
  9. Mai mult de jumătate dintre români cred că au fost expuși personal la știri false și dezinformări, iar aproape 60% cred că unele state susțin acțiuni de propagandă și dezinformare în România, Rusia, Uniunea Europeană și China fiind principalele surse identificate de participanții la sondaj. Conștientizarea fenomenului în rândul tuturor categoriilor de public reprezintă o veste bună care poate facilita procesele de contracarare a celor mai flagrante narative disruptive.
  10. Mai mult de jumătate dintre români nu au încredere în nicio sursă de știri, neîncrederea în mass-media fiind astfel unul dintre cele mai grave efecte ale fenomenului știrilor false și dezinformării. Cele mai populare canale sunt, în ordine, radioul, televiziunea, paginile de internet ale canalelor mass-media și rețelele sociale, ordinea din acest clasament indicând faptul că populația identifică în mod corect platformele cele mai vulnerabile și lipsite de filtre (rețelele sociale) care să limiteze răspândirea știrilor false.

Documente anexate articolului:

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și