Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Serviciile secrete germane și AfD – Limita supravegherii politice

La începutul lunii martie, surse media din Germania au anunțat că partidul Alternative für Deutschland (AfD) va fi pus sub supraveghere de către serviciile secrete ale Germaniei la nivel domestic cu scopul de a le monitoriza activitatea, acesta fiind perceput ca un „caz suspect” la influența forțelor extremiste în societatea germană.

O decizie controversată, o asemenea acțiune ar putea deschide o cutie a Pandorei privind puterile pe care serviciile și aparatul de stat și-i le pot însuși sub pretextul – „este în interesul țării” – și poate limita considerabil dreptul la libera exprimare și democratizarea politicului.

Această decizie a stârnit o polemică în rândul experților – când vine vorba de o entitate politică cu opinii extreme sau radicale – este cenzurarea lor (în favoarea altora) văzută drept discriminare sau obligație morală?

Așadar, cine este AfD și cum s-a ajuns aici?

AfD – o moștenire a corectitudinii politice?

Afd este un partid de extremă dreaptă care a observat o creștere și o expunere politică semnificativă în ultimii ani. Această ascensiune politică s-a tradus și într-o victorie la alegerile federale din 2017, când AfD a devenit al treilea cel mai mare partid din Bundestag, devenind efectiv principalul partid de opoziție din cadrul parlamentului german.

Din păcate, actualul val de populism și extremism de dreapta care bate puternic asupra continentului european nu a ocolit Germania. În ultimii ani, Germania a avut parte de o reverberație a mișcărilor de extremă dreapta după ani în care agenda politică și reputația Cancelarului Angela Merkel păreau să-și piardă din valoare. O serie de politici luate de Merkel – printre care și decizia din 2015 de a lăsa „porțile deschise” imigranților care fugeau de războiul din Siria – au propulsat-o pe liderul german într-o serie de polemici privind direcția Germaniei ca și societate, rupând discursul public în două.

AfD

Sursă foto: Getty Images

 

BfV (Bundesamt für Verfassungsschutz) – agenția federală responsabilă cu securitatea domestică a Germaniei, declara în 2019 că extremismul de dreapta reprezintă cea mai mare amenințare la adresa Germaniei la momentul respectiv. Nivelul de organizare, acțiunile, simpatiile și violențele din jurul mișcărilor de extremă dreaptă erau într-o continuă creștere.

Apoi, un raport al serviciilor de securitate din 2020 a scos la iveală faptul că au existat mai bine de 1.400 de cazuri în care soldați, ofițeri de poliție și oficiali ai serviciilor secrete fuseseră acuzați de acțiuni extremiste. Anul trecut, zeci de ofițeri de poliție au fost suspendați din post după ce s-a aflat că aceștia făceau parte din grupuri și forumuri ale simpatizanților de extremă dreaptă și că împărtășeau propagandă neo-nazistă. De asemenea, în iunie anul trecut Ministrul Apărării german a desființat o întreagă companie militară din cadrul trupelor speciale din armata Germaniei, după ce explozive, mitraliere și suveniruri cu SS au fost găsite în casa unui sergent.

Deși opinia colectivă privind aceste mișcări este oripilată de aceste reverberații, care aduc înapoi amintiri ale erei naziste și reminiscențe ale Germaniei din vremea anilor 30’, evoluția acestor manifestări politice este mai adâncă și mai nuanțată de atât.

Un răspuns anti-sistem

Odată cu viziunea politică a Angelei Merkel de a liberaliza tranzitul de imigranți, grupările populiste și de extremă dreaptă au putut capitaliza asupra acestor decizii. În timp ce mulți lăudau deschiderea și bunăvoința de a primi sute de mii de imigranți pe teritoriul Germaniei, simpatizanții de dreapta percepeau această decizie ca fiind definiția a tot ce este greșit cu mirajul european. Fondat în 2013, AfD a perceput o ascensiune remarcabilă în puținii săi ani de existență, o creștere politică de nemaivăzut în istoria politică a Germaniei de după război.

Mobilizarea și organizarea sistemică a unei asemenea mișcări se traduce din păcate mai mereu și într-o creștere a violenței cauzate de simpatizanți ai extremismului de dreapta. Fie că este de vorba de incidentul din Hanau de acum un an, unde un individ a împușcat nouă oameni mortal sau că vorbim despre o serie de atacuri care au continuat în Germania și pe perioada pandemiei, un lucru este cert: serviciile de securitate au eșuat în a contracara violențele de extremă dreaptă din Germania.

Merkel

Sursă foto: Getty Images

 

Este posibil ca decizia de a pune partidul AfD sub supraveghere să fie doar o formalitate – o decizie cosmetică de a aplatiza tensiunile generate de aceste dezvăluiri șocante privind legăturile strânse dintre elita securității germane și simpatiile neo-naziste. Pe lângă relativa lipsă de acțiune privind eforturile serviciilor de a adresa problema extremismului de dreapta, există dovezi multiple conform cărora membri ai elitei securității din Germania au permis și chiar au promovat aceste mentalități și manifestări. Pe de altă parte, o asemenea decizie ar putea seta un precedent periculos pentru egalitatea de șanse a partidelor politice din Germania.

Ca și reacție la această știre, AfD a intentat procese pentru a inversa această decizie, stipulând că hotărârea ar viola drepturile constituționale ale partidului la oportunități egale. De asemenea, procesul de supraveghere ar diminua șansele electorale ale partidului la alegerile federale din această toamnă.

Citiți și alte analize pe subiecte similare, precum Angela Merkel: Discursul politicianului încercat și Extremismul de dreapta: noul terorism.

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și