Criza Coronavirus a devenit una din cele mai puternice crize mondiale. Dincolo de impactul direct asupra sănătății populației, COVID-19 creează efecte economice, sociale și geopolitice, unele evidente și imediate, altele încă neclare și pe termen lung. Discuțiile actuale se axează aproape exclusiv pe analiza fenomenului epidemiologic și medical. Fără a diminua importanța acestuia, TSP vă aduce în dezbatere celelalte aspecte ale crizei Coronavirus, printr-o serie de analize ale acestora, precum și a politicilor ce se impun pentru conținerea crizei și adaptarea la efectele sale. 

Continuăm seria de articole despre criza Coronavirus cu o nouă analiză scrisă de Mălina Mîndruțescu.

În contextual politic al pandemiei, repercusiunile virusului par să se facă resimțite pe toate planurile, iar prioritățile Uniunii Europene nu rămân neafectate. Aspirațiile blocului european de a-și construi o infrastrcturămilitară independentă și credibilă rămâne una dintre victimile cele mai drastice din perioada pandemiei cu privire la eforturile de viitor ale Uniunii.

De când cu venirea Președintelui Trump la putere, sceptisimul lui profund cu privire la NATO, alianțele europene și în special obligațiile multilaterale ale statelor de a contribui la finanțarea acestei alianțe, a lăsat mulți lideri europeni să-și pună problema dacă nu este posibil ca blocul european să se reorganizeze independent, fără ajutorul Statelor Unite. Președintele francez, Emmanuel Macron, care odată cu ieșirea Marii Britanii din blocul european, a perceput o parte din responsabilitatea economică, dar și de luare a deciziilor, căzând pe umerii Franței, a văzut o oportunitate pentru a clădi o nouă direcție a Europei în care această să nu mai depindă de Statele Unite. La Conferința de Securitate de la Munchen care a avut loc în februarie, Macron a propus o viziune nouă pentru Europa, în care această să dispună de o armata proprie și o așa numită autonomie strategică, anunța Deutsche Welle.

Pe lângă efectul pandemiei, care presupune o reală amenințare și deteriorare a mediului de securitate la nivel european, chestiunile bugetare în contextual actual nu prezic un viitor promițător pentru securitatea Uniunii, anunță Josep Borrell, Înaltul Reprezentat al UE pentru Euractiv. Deși finanțarea unei infrastructuri de securitate independente a blocului nu a fost niciodată sus pe lista de priorități a Comisei Europeene, instituția Uniunii care se ocupă cu inițierea cheltuielilor la nivel european, de când pandemia a lovit, aceasta nu mai este nici măcar în vizor. Cu virusul afectând toate economiile din Europa, statele membre au prioritizat recuperarea economică și problema șomajului, intensificând lupta pe bugetul UE mai mult decât de obicei, reia The New York Times. Această pierdere lasă de dorit pentru reputația blocului, care a fost criticat pentru lipsa unei viziuni ambițioase și a unei autonomii proprii. Cu Marea Britanie, una din cele trei mari economii ale blocului  iesita din UE, bugetul militar al Uniunii a suferit un regres, fiind accentuat de deficite și incertitudine odată cu venirea pandemiei.

În ultimii ani, UE a demarat două propuneri modeste de a începe procesul de securitizare a blocului: PESCO – o inițiativa colectivă a statelor membre de achiziții militare și investiții în programe, și European Defense Fund (EFD) –  care are ca scop promovarea cercetării și dezvoltării în domeniul militar, care a fost finanțat în cadrul ultimului buget aprobat de bloc. Cu prezența Rusiei devenind din ce în ce mai activă în regiune și ultimele acțiuni cu privire la Crimeea și Georgia, aceste programe nu mai par a fi așa de redundante, însă acestea sunt doar un început, iar Comisia Europeană a tăiat major din bugetul alocat acestor măsuri militare, odată cu Brexit.

Deși aceste măsuri sunt un început bun pentru securitizarea blocului european, Uniunea încă nu este în stare să înlocuiască NATO – cum a menționat și Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg: “Uniunea Europeană nu este capabilă să apere Europa”. Amenințările care vizează Europa doar au crescut cu o lipsa de conducere din partea Americii și evitarea unui angajament financiar din partea blocului pentru a demara un asemenea plan. Mulți experți din Bruxelles au început să critice direct blocul european pentru lispa acestuia de a se mobiliza și a găși o soluție cu privire la a finanța aceste inițiative: “orice lider european care vorbește despre autonomie strategică și o armata europeană și nu este în stare să pună pe masă nici măcar un euro pentru mobilitate – atunci, nici Statele Unite, nici adversarii lor nu vor lua în serios aceste măsuri”, este declarația fermă a lui Ben Hodges, fost comandant general al Armatei americane în Europa.

Din păcate însă, cu alte presiuni și priorități pentru blocul european în această perioadă, declarațiile Președintelui Trump ca fiecare stat membru al NATO să se angajeze la 2% din PIB pentru bugetul NATO nu este fezabil. Prin urmare, Europa trebuie să se aștepte în viitorul apropriat ca aceasta să rămână dependentă de Statele Unite și de bugetul său, urmând numai să intensifice relațiile dintre Washington și Bruxelles, indiferent de cine va sta în Biroul Oval începând cu ianuarie 2021. Cu presiune venind dinspre Asia și cu interesele Americii fixate pe China, rămâne de văzut cum aceste priorități bugetare vor fi reorganizate. 

Având în vedere amploarea cu care virusul a reușit să destabilizeze intreagă lume și rata mare de mortalitate a pandemiei, este posibil să vedem o dezbatere cu privire la reconceptualizarea întregii ideii de securitate. În acești noi parametri, e posibil ca întreaga percepție cu privire la ce înțelegem prin putere în termeni convenționali, să se schimbe în mod radical. 

Sursă foto: Debating Europe

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here