Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Rusia are multe de pierdut în Ucraina

Situația de la granița dintre Ucraina și Rusia s-a intensificat în ultimele săptămâni. După maratonul diplomatic de la mijlocul lunii ianuarie, despre care True Story Project a scris aici, Europa de Est rămâne în continuare subiectul fierbinte și principala prioritare (și provocare)  de pe agenda aliaților vestici.

După mai multe încercări și vizite ale reprezentanților Alianței – printre care Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock și Secretarul de Stat al Statelor Unite, Antony Blinken cu omologul lor rus, Sergey Lavrov – Rusia refuză să lase garda jos, continuând să-și păstreze prezența militară la granița de Vest cu Ucraina, refuzând astfel să facă vreun compromis în ceea ce privește angajamentele scrise pe care le dorește de la NATO.

Președintele rus Vladimir Putin dorește în mod explicit ca Alianța vestică să-și ia angajamentul și să promită că nicio altă țară din regiunea învecinată Rusiei să nu mai fie inclusă în NATO, oprind astfel expansiunea Alianței înspre Est. Guvernul de la Kremlin a mai menționat și posibilitatea ca NATO să-și retragă forțele din țări cu care Rusia nu se înțelege, o cerință fantasmagorică pentru Occident.

Președintele rus dorește și o revocare a unei promisiuni făcute în 2008 în cadrul summit-ului NATO de la București, în care grupul a promis că Ucraina va fi putea fi luată în considerare pentru a fi integrată în Alianță.

Văzând că progresul diplomatic nu evoluează, Kremlinul a continuat să se facă auzit. În data de 14 ianuarie site-urile mai multor Ministere din Ucraina au fost victimele unui atac cibernetic, mesajul fiind menit să fie interpretat drept o amenințare.

atac cibernetic

Sursă necunoscută

 

Pe 19 ianuarie, președintele american Joe Biden a anunțat că este de părere că Rusia va acționa împotriva Ucrainei pentru a testa Occidentul. În ultima săptămână, forțele NATO și-au sporit prezența în statele membre din regiune, printre care se numără și România.

În contextul unui pericol iminent care ar veni din partea Rusiei, opinia publică este cu Occidentul. Românii au o încredere sporită în Vest – SUA, UE, NATO, iar în caz de război, majoritatea românilor sunt de părere că NATO va apăra România, conform unui sondaj Ipsos făcut în ianuarie 2022. O bună parte din cetățeni (77%) consideră Vestul drept „direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare”, mai adaugă studiul.

Însă, planurile președintelui rus pentru Ucraina sunt neclare, imprevizibile și diferite prin comparație cu strategia din 2014, când guvernul de la Kremlin a anexat Crimeea. Atunci, președintele rus pregătea mentalul cetățenilor pentru război, asaltând posturile de televiziune cu mesaje și filmulețe despre responsabilitatea acestui gest patriotic și naționalist de a recupera o parte din Ucraina care le revenea lor.

stoltenberg

Sursă foto: Pool

 

Astăzi, canalele de televiziune din Rusia controlate de guvern abia dacă aduc vorba de război sau de o posibilă intervenție militară în Ucraina. Absența acestui discurs militar și de susținere a inițiativelor guvernului rus din spațiul mediatic ar putea însemna că Putin nu este încă sigur de parcursul pe care îl va alege în ceea ce privește această criză.

Deși este neclar modul prin care președintele Putin cântărește plusurile și minusurile unei invazii a Ucrainei, trebuie avut în vedere considerentele care l-ar putea preveni din a acționa.

În primul rând, o acțiune împotriva Ucrainei ar fi dezastruoasă pentru Rusia din punct de vedere economic. Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană au pregătit o lista lungă de sancțiuni economice (financiare, cât și comerciale) pe care le vor aplica dacă Rusia decide să invadeze Ucraina. Rezultatul acestor sancțiuni va fi simțit cel mai drastic de rușii de rând, a căror calitate a vieții va scădea dramatic, în pofida eforturilor guvernului rus de a aplatiza criza.

Un alt argument este și îndârjirea ucrainenilor de a-și proteja patria. Deși armata acestora nu se compară cu resursele, forțele și arsenalul Armatei rusești, s-ar putea dovedi că rușilor să le fie extrem de dificil să stăpânească asaltul forțelor ucrainene. În același timp, opinia publică din Ucraina nu este de partea Rusiei – în ultimii ani, sentimentul pro Occident a ajuns la cote impresionante, în special în ultimul deceniu, de la anexarea Crimeii încoace.

putin

Sursă foto: Associated Press

 

O chestiune pe care președintele Putin o dorește din partea Alianței este o redresare a opiniei publice din Ucraina, care favorizează Occidentul – un sentiment care prinde aripi tot mai puternic în țară. În decembrie 2021, 67% dintre ucraineni doreau aderarea la UE și 59% considerau că apartenența la NATO ar funcționa ca un factor de intimidare împotriva agresivității Rusiei.

Însă, acest lucru este ceva ce nu poate fi întors sau influențat de un factor extern, pentru că fenomenul ține de un sentiment național mai profund, care este legat de valorile, aspirațiile și speranțele poporului ucrainean față de propria țară.

De asemenea, prezența trupelor rusești de la graniță doar accelerează acest sentiment pro-Occident, pe care îl observăm în Ucraina. Astfel, dorința lui Putin de a recreiona harta de influență a Rusiei de dinainte de căderea Cortinei de Fier din perioada anilor 90 nu se va întâmpla fără ca guvernul de la Kremlin să nu întâmpine rezistență din partea forțelor vestice.

Susținerea președintelui Putin este în scădere, iar pata pe care un conflict cu multe victime din partea Armatei rusești ar putea-o lăsa asupra reputației și încrederii poporului în edilul rus este un factor important pe care președintele Putin trebuie să-l ia în considerare. În fond și la urma urmei, până și autocrații trebuie să aibă în vedere realitatea faptului că pot fi deturnați de proprii cetățeni.

 

Sursă foto: Associated Press

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și