Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

România și inevitabila criză globală

Trăim într-o perioadă de continuă incertitudine, în care lanțurile de aprovizionare la nivel global sunt întrerupe de creșteri și scăderi bruște cauzate de valurile pandemice, de o creștere a prețurilor susținută de împrumuturi inevitabile la nivel global și de o rată de vaccinare dramatică în România. Cum se resimte acest șoc și la ce ne putem aștepta pe termen mediu și lung?

În luna mai, după ce Eurostat a anunțat că economia României a înregistrat cea mai mare creștere din UE în primul trimestru al anului 2021, la 2,8%, premierul Florin Cîțu a declarat presei: „În următorii ani, mă aștept să depășim toate estimările făcute până acum și că toți românii vor beneficia de aceasta. ”

Câteva zile mai târziu, în iunie 2021, un studiu Deloitte a enumerat România, împreună cu China, Chile, Australia, Lituania și Coreea de Sud, drept una dintre cele șase țări din lume al căror PIB a crescut în timpul pandemiei. Acum, în octombrie 2021 suntem din nou și într-o criză politică, fostul premier a devenit liderul PNL, iar cooperarea pare din ce în ce mai puțin probabilă.

În termeni economici ne întoarcem la principala piedică adusă românilor din ultimii 10 ani: lipsa de stabilitate politică și a unor programe de reformă susținute. Schimbarea constantă a liderilor politici, creează un vid foarte mare de predictibilitate. Într-o perioadă pandemică, acest lucru se traduce practic printr-un blocaj din care este foarte greu să estimăm care ne va fi ieșirea și de data asta.

Sărăcia – O realitate amplificată de pandemie

România are în continuare atât cea mai mare rată de sărăcie, cât și cel mai mic prag relativ de sărăcie dintre toate statele membre ale UE. În 2017-2019, 23,5% din populația totală rezidentă era expusă riscului sărăciei; acest lucru înseamnă că aproximativ 4,5 milioane de persoane sunt expuse riscului sărăciei de venit.

Inegalitatea de șanse rămâne una dintre principalele provocări pentru România: accesul inegal la educație, asistență medicală și alte servicii, împreună cu transmiterea sărăciei de la o generație la alta, împiedică copiii sau familiile din zonele defavorizate să își atingă potențialul maxim.

Cele mai vulnerabile categorii sunt oamenii care locuiesc în zonele rurale, tinerii sub 25 de ani, populația romă, femeile și familiile cu 3 sau mai mulți copii, alături de familiile monoparentale. Cumva în această categorie se află o bună parte a societății românești adusă la disperare de situația pandemică.

Puse în context aceste cifre, în 2020-2021, 65.000 de copii au abandonat școala în pandemie, în timp sondajele arată că ne așteaptă o creștere a abandonului școlar și rate de șomaj record. Conform organizației Salvați copiii, pandemia de COVID-19 a limitat accesul la educație pentru cel puțin 900.000 de copii aflați în risc de sărăcie  și care, din cauza dificultăților materiale ale familiilor lor, nu au posibilitatea de a urma cursurile online.

La rândul său Institutul Român pentru Evaluare și Strategie anunță că 32% dintre elevi nu au acces la echipament electronic. Pe lângă aceștia, 52.000 de gospodării din România care, în continuare, nu au energie electrică nu sunt adăugate în cadrul acestei statistic.

În acest context, creșterea economică a României în fruntea UE este o minciună ca impact pentru parte semnificativă a populației noastre. România are unul dintre cele mai mari rate de inegalitate a veniturilor din UE. Top 20% din populația României (cu cel mai mare venit) a primit de 7 ori mai mult venit față de 20% din 2017, potrivit datelor de la oficiul european de statistică Eurostat.

Creșterea prețurilor – Cum arată inflația în România?

Prețurile la produse alimentare au crescut la nivel global pentru a doua lună consecutivă, în septembrie atingând cel mai ridicat vârf din ultimii 10 ani, a declarat agenția alimentară a Organizației Națiunilor Unite.

Indicele FAO al prețurilor alimentelor, care urmărește prețurile internaționale ale celor mai tranzacționate produse alimentare la nivel mondial, a avut în medie 130,0 puncte luna trecută, cea mai mare valoare din septembrie 2011, potrivit datelor agenției.

inflatie

Sursă foto: Getty Images

 

În România, se resimte creșterea prețurilor. Laptele s-a scumpit între 11-14%, uleiul s-a scumpit cu 18-21%, iar făina s-a scumpit cu 20-40%, din septembrie până în prezent conform datelor calculate de ZF din Monitorul Prețurilor, website creat de Consiliul Concurenței din România. Astăzi plătim cu aproximativ 8-10% mai mult pentru același coș de cumpărături față de 10 septembrie, o situație care se agravează de la lună la alta în detrimentul populației vulnerabile și numeroase din România.

Trebuie să luăm în considerare ca această cursă a inflației este accelerată și de criza lanțurilor de aprovizionare. Săptămâna trecută Coca-Cola anunța că își transportă marfa în containere destinate metalelor grele din cauza lipsei acestora de piață.

Coșmarul lanțurilor de aprovizionare crește prețurile pentru consumatori și încetinește redresarea economică globală. FMI și-a redus prognoza de creștere în 2021 pentru SUA cu un punct procentual, cel mai mult pentru orice economie din G7.

FMI-ul a menționat drept principale cauze întreruperile din circuitul lanțurilor de aprovizionare și slăbirea consumului. Controalele la frontieră și restricțiile de mobilitate, indisponibilitatea unui permis global de vaccinare și carantina s-au dovedit a fi furtuna perfectă pentru  producția globală. Livrările nu se fac la timp, costurile și prețurile cresc, în consecință, creșterea PIB-ului la nivel mondial nu va fi la fel de rapidă cum ne așteptam.

Criza energiei – Un coșmar pe timp de iarnă pentru români

Pe lângă creșterile deja înregistrate la energie electrică și gaz, urmează cu o teamă justificată anunțarea creșterilor la energie termică, pe care Asociația Energia Inteligentă le estimează cu cel puțin 20% mai mari.
criza energiei

Sursă foto: Energynomics

 

Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, anunță la rândul său că întârzierile de plată din partea Guvernului către furnizorii de gaze naturale și electricitate, în scopul compensării facturilor cetățenilor, pune furnizorii în risc de faliment.

Situația nu este deloc pe o linie stabilă în întreaga Uniune Europeană în privința prețurilor la energie. Franța, Grecia, Cehia, Spania și România au solicitat necesitatea unei abordări comune pentru a tempera creșterea prețurilor. În comunicatul publicat de aceste 5 țări, printre care și România, trebuie reformată piața angro a energiei electrice pentru a conecta prețul final, pe care îl plătesc consumatorii și costul de producție.

La nivel de gaz, trebuie o analiza complexă pentru a înțelege de ce contractele existente sunt insuficiente și pentru a dezvolta reguli comune de stocare a gazului.

Asemenea fiecărei situații din pandemie, nevoia României este de stabilitate politică. Fără aceasta nu putem contura un plan pe termen mediu și lung pe baza căruia să putem proteja atât cetățenii din grupurile vulnerabile, cât și societatea post-pandemică.

Cu ce rămânem după pandemie? Un PNRR eșuat, o piață a energiei în colaps și generații sacrificate sau cu un plan de țară care ne va scoate dintr-o posibilă criză? Rămâne de văzut, dar soarta românilor este mai mult ca niciodată în mâinile guvernanților.

Vă invităm să citiți și analizele Explozia Prețurilor Energiei Cu Până La 25% – Incompetența Constantă A Statului și Deschizând Cutia Pandorei: Ce Este Programul „Anghel Saligny”?

 

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și