Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

România și importarea științei

Săptămâna trecută, România a pierdut calitatea de „țară gazdă” în consorțiul european ELI-EIRC European (Extreme Light Infrastructure – Research Infrastructure Consortium), din care mai fac parte Cehia și Ungaria.

Demarat în 2009, proiectul își propunea construirea celui mai puternic laser din lume, cu o putere de 10 petawați, la Măgurele, unde urmau să fie făcute experimente în domeniul fizicii nucleare, al energiei și medicale, și a altor unități de cercetare în Cehia și Ungaria. Finanțarea de 850 de milioane de euro venea de la Uniunea Europeană, iar România primea atunci 320 de milioane.

Termenul limită la care trebuiau să fie finalizate lucrările (2015) a fost însă depășit cu mult, iar divergențele dintre conducerea de la Măgurele și mai multe organsime internaționale, precum și conflictele interne din cadrul institutului au afectat buna desfășurare a proiectului și au condus la trecerea României la statutul de țară observatoare.

Nicolae Mihai Mărginean, actualul director al Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, a declarat de curând că „(…) laserul este funcțional. Sunt mai multe etape pentru acest proiect, dar el este funcțional. Este util și acum”. Aceeași sursă arată, însă, că poziția reprezentantului instituției este poate doar prea optimistă, laserul urmând să fie complet gata abia în 2023. De fapt, o dată cu schimbarea statutului, România a pierdut numeroase oportunități de finanțare și colaborare, trebuind de acum să acopere singură costurile de întreținere a stației, estimate la 30 de milioane de euro.

„Va trebui să cumpărăm ştiinţa făcută de alţii”

Episodul este, din păcate, grăitor pentru mai amplul context al cercetării românești, un domeniu subfinanțat și considerat neinteresant mult prea mult timp și de mai toate guvernele, care, în prezent, se află într-o criză profundă de resurse atât financiare, cât și umane.

Acum câteva zile, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman, atrăgea atenția în cadrul unei conferințe dedicate strategiilor de revitalizare din domeniu că lipsa sprijinului pentru cercetarea românească va conduce în timp la scumpirea vieții românilor, fiindcă aceștia „vor trebui să cumpere ştiinţa făcută de alţii”. De fapt, este greu de apreciat măsura în care România nu face deja acest lucru.

cercetare romania

Sursă foto: The Conversation

 

România se află pe ultimul loc din Europa la procentul din PIB alocat cercetării și dezvoltării

După o analiză sumară a statisticilor oferite de Eurostat, reiese că la nivelul anului 2019 România se afla pe ultimul loc din Europa la procentul din PIB alocat cercetării și dezvoltării cu 0, 48%, la o distanta semnifactivă de următoarele state, Malta, Cipru și Letonia (cu 0.61%, 0.63% și respectiv 0.64% fiecare), și cu un procentaj de 5 ori mai mic decât media europeană de 2.19%. De fapt, niciodată din anul 2000 și până în prezent situația nu a fost mai bună, finanțarea în domeniul cercetării oscilând mereu între 0.4-0,5% din PIB.

Chiar anul acesta, la prezentarea Planului Național de Relansare și Reziliență, Componenta „Cercetare, Dezvoltare și Inovare” a primit doar 510 milioane de euro, de 4 ori mai puțin decât planificase actualul ministru. Activitățile de cercetare impun prin natura lor costuri premergătoare pentru niște rezultate doar probabile, fiind un pariu pe termen lung, ceea ce, de cele mai multe ori, nu atrage capitalul politic scontat.

activitati de cercetare

Sursă foto: Hotjar

 

Luna trecută, Universitatea Transilvania Braşov își anunța propria strategie de reorganizare a cercetării. Aceasta ar urma să angajeze 36 de cercetători, în domeniul ştiinţelor inginereşti, sociale, umaniste, arte, medicină, matematică şi sport. Una dintre cele mai importante condiții pe care viitorii cercetători trebuie să le îndeplinească este să fi efectuat cel puțin un ciclu de studii superioare în străinătate.

Potrivit prorectorului responsabil cu activitatea de cercetare de la universitatea menționată, carmen Buzea, „aceşti cercetători, pe care noi dorim să-i angajăm pe o durată determinată, mai întâi doi ani şi apoi se poate prelungi cu un an, se vor integra în echipele existente, pentru a genera rezultate de cercetare, ceea ce înseamnă publicaţii, articole, volume, şi pentru a aplica pentru noi granturi, noi proiecte, în ideea de  atrage finanţare în Universitate”.

De asemenea, salariile pe care instituția le poate oferi variază între 1854 și 2290 de lei net. Din păcate, pachetul salarial oferit este cu peste 1000 de lei mai mic decât salariul mediu din România, fără să mai luăm în calcul aici nivelul salariilor din cercetare la nivel european. Într-o oarecare măsură, România se găsește deja în situația de a importa „știința făcută de alții”, străduindu-se să aducă acasă știința propriilor cetățeni.

Vă mai recomandăm și alte articole True Story Project, precum MNAC – Politizarea unui muzeu și Unde a propus România investirea celor 80 de miliarde de euro de la UE?

 

Sursă foto: Economistul

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și