România: Relansarea prin cele 79.9 de miliarde din fonduri europene

• 
• 
• 
• 

Mădălina Voinea

21 IULIE- liderii UE decid bugetul UE (1074 miliarde €) pe următorii 7 ani și NGEU (750 miliarde € ), pachetul de recuperare economică

Principalele obiective sunt relansarea economiei, tranziția digitală și verde a UE

Next Generation EU, planul de recuperare economică propus de Comisia Europeană este un răspuns fiscal fără precedent din partea uniunii. Eficiența acestuia în combaterea unei viitoare crize are potențialul de a egala și chiar întrece răspunsul SUA. NGEU este 4.7% din GDP-ul anul al UE și are valoarea totală de 750 de miliarde €. Scopul? Evitarea unei crize financiare care să saboteze creșterea economică a uniunii și să creeze rupturi irevocabile între statele membre.

• Care este necesitatea Next Generation EU? Ferocitatea impactului uman și economic a Covid-19 a luat întreg globul pe nepregătite. Comisia Europeană estimează că în 2020 PIB-ul real va scădea cu 7.4%.Rata șomajului este așteptată să ajungă la 9.5% în 2020, cei mai afectați fiind muncitorii necalificați.Pentru mediul privat, observăm probleme masive de lichiditate și de stagnare a producției care ar putea duce la pierderi de 720 de miliarde € în 2020. Întreaga Uniune Europeană devine vulnerabilă economic, împrumuturile masive la nivel național fiind riscante, cu dobânzi diferențiate în funcție de rating-ul țării și cu nevoi de politici publice complexe.

Prevenirea unui cerc vicios – Economiile dependente de turism precum Bulgaria sau instabile legislativ precum România suferă de o dublă vulnerabilitate, economică și instituțională care le-ar condamna la o criză economică severă. Pentru viitorul UE ar însemna transformarea acestor țări într-o povara necompetitivă care nu va putea contribui la dezvoltarea generală a Pieții Unice.

• Ce este Next Generation EU? Un fond de urgență pe care Comisia Europeană îl va oferi statelor membre în scopul relansării economiei. Valoarea de 750 de miliarde € este împărțită în subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde € şi credite de 360 de miliarde €. Unicitatea acordului este dată de faptul că fondul este construit din împrumuturi făcute de C.E în numele întregii Uniuni, la dobânzi mult mai bune decât ar fi putut atrage majoritatea statelor membre de pe piețele financiare.

sursa: https://www.consilium.europa.eu/en/infographics/mff-recovery-negobox/

Investițiile publice în timp de recesiune joacă un rol esențial în a relansa echilibrat și durabil economia. În consecință, peste 80% din finanțarea disponibilă va fi utilizată pentru a sprijini investițiile și reformele din statele membre.

sursa https://www.consilium.europa.eu/media/45138/210720-euco-final-conclusions-ro.pdf

• Cum se vor aloca banii? Fondurile de recuperare se vor aloca pentru primii 2 ani pe bază de venituri per cap de locuitor și rata șomajului.România și alte țări în situații similare vor fi ajutate și de fondurile de investiții, fiecare țară va primi recomandări de necesități ale infrastructurii naționale. În același timp, obiectivele de recuperare și stimulare vor trebui să respecte procentul de 30% alocat tranziției către energie regenerabilă.

• Ce înseamnă pentru România – Conform președintelui Klaus Iohannis, România a obținut de la UE 79,9 miliarde de euro. Suma din fondul de urgență este de 33,5 miliarde de euro, restul făcând parte din bugetul UE. Din cadrul NGEU vom avea 16,8 miliarde granturi și 16,7 miliarde împrumuturi. În principal, totul va depinde de proiectul de țară pe care îl vom transmite către Comisia Europeană până în vara lui 2021. Pe baza acestuia, vom putea accesa fondurile de investiții masive în infrastructură pentru școli, spitale, autostrăzi, dar și fonduri de împrumuturi pentru IMM-urile românești.

Pentru România, problema clasică a fost incapacitatea guvernului în a accesa fonduri comunitare, fie din dezinteres (sunt foarte greu de fraudat), fie din lipsa de expertiză. În acest acest caz, Comisia Europeană oferă condiții mult mai ușoare de accesare, recomandări și revizuri ale planului național pe care îl propunem. 

• Care sunt provocările – Un grup de țări printre care Danemarca, Suedia și Olanda solicită mecansime dure de verificare a transparenței în cheltuirea acestor sume colosale.

Prim-ministrul danez, Mark Rutte, a impus “frâna de urgență” asupra fondurilor, în care orice guvern poate bloca temporar Bruxelul din a transfera fonduri către altă țară și să solicite un review din partea C.E. Pe de altă parte, Viktor Orban se mândrește cu forțarea adoptării unui sistem de votare prin majoritate calificată pentru a bloca plăti pe baza statului de drept. În cazul României, provocările vin pe două fronturi.Intern, mobilizarea pentru a crea un plan avantajos dezvoltării durabile și accesării fondurilor. Pe plan extern, România primește avantajul mărimii demografice în contextul votului cu majoritate calificată. Va fi un avantaj care va stimula o alocare corectă sau va fi un impediment care ne va impedica accesarea fondurilor?

Sursă foto: GettyImages