Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

România – Rata de inflație la 3%. Cât s-au scumpit alimentele începutului lui 2021?

Rata de inflație în România a crescut la sfârșitul lui ianuarie la cel mai înalt nivel din ultimele 10 luni, 3%. Preţurile de consum în luna ianuarie 2021 au crescut cu 1,3% față de luna precedentă și cu 3% față de un an mai devreme. Pentru a pune în context aceste cifre, intervalul recomandat de băncile centrale pentru o inflație sănătoasă este de 2 – 2,5%. În cazul inflației actuale, prețul creșterii unui coș de bază esențial, mai exact alimente și consumabile, a fost cauzat de creșterea prețului energiei electrice cu 18,38%, determinată de liberalizarea pieței electricității. 

Majoritatea economiștilor pariază că este o creștere pe termen scurt și că prețurile energiei se vor stabiliza, iar inflația va coborî la 2,5% până la sfârșitul anului. Nu trebuie să ne mințim însă, depășirea limitei maxime recomandate înseamnă ca prețul acelorași produse a crescut, în timp ce ajustarea salariilor românilor la inflație lasă de dorit de cele mai multe ori în mediul privat.  

economie

Sursa: Getty Images

 

Pe lângă energia electrică, transportul aerian şi uleiul comestibil s-au scumpit cel mai mult în luna ianuarie. Conform Institutului Național de Statistică, preţul uleiului comestibil a urcat cu 2,66% comparativ cu luna anterioară şi cu 10,10% raportat la ianuarie 2020. Poate inflația ajuta românii să renunțe la cantitățile uriașe de ulei folosite în mâncare, acum și din rațiuni economice?

Pe lângă creșterea prețurilor pentru alimente esențiale, coșul pentru produse volatile, dar puternic consumate, a crescut la rândul său. Mai exact, inflația pentru alimente de lux, tutun și alcool a crescut la 4,3% de la 3,3% la sfârșitul lunii decembrie. 

Cifrele fără context pot deveni foarte ușor speculații nefondate sau chiar folosite în cadrul valului de fake news care ne domină feedul, vrem nu vrem. Vă propun să analizăm împreună ce înseamnă inflația, cum se manifestă și ce putem face pentru a ne proteja banii de devalorizare. 

Ce este inflația? 3 factori simpli de luat în considerare data viitoare când auzi că a crescut. 

Inflația este un termen economic care simplist înseamnă creșterea constantă într-un interval de timp a prețurilor bunurilor și serviciilor.

 

Tendința naturală a unei piețe care crește este să aibă și o inflație constantă prezentă. Scenariul invers, în care prețurile ar scădea, ar însemna la fel de multe daune pentru antreprenori și nu ar mai fi rentabil să vinzi sub prețul de producție.

Totul este cu măsură, iar inflația nu face excepție de la această regulă. Peste 2,5% din băncile centrale au ajuns la concluzia că scumpirile prețurilor depășesc rata expansiunii activității din economie și reprezintă mai degrabă un cost crescut pentru a-ți asigura același nivel de trai. 

 

Ce creează creșterea prețurilor în societate? 

Erodează puterea de cumpărare Acest prim efect al inflației este într-adevăr doar un mod diferit de a afirma ceea ce este. La începutul anilor 2000, prețul unei pâini în România era câțiva bani, astăzi cea mai ieftină pâine costă cel puțin 1 leu. Dacă însă doar pâinea ar crește, dintr-un considerent precum secetă sau o înțelegere între producători, nu s-ar califica drept inflație.

Inflația impune creșterea prețurilor într-un „coș” de bunuri și servicii, cum ar fi cel care cuprinde cea mai comună măsură a modificărilor de preț, indicele prețurilor de consum (IPC). Atunci când prețurile bunurilor esențiale, alimentele și combustibilii – cresc, ele pot afecta inflația cu siguranță.

Din acest motiv, vedem că o creștere a prețurilor energiei ne afectează întregul coș de cumpărături, fiindcă se include în banii pe care producătorii îi plătesc pentru a ne crea aceleași bunuri & servicii. Un alt exemplu clasic este prețul petrolului. Dacă prețul petrolului crește de la 75 dolari per baril (un butoi de 158 l de petrol) la 100 dolari barilul, prețurile de intrare pentru companii vor crește și costurile de transport pentru toată lumea vor crește.  Acest lucru poate determina creșterea multor alte prețuri ca răspuns.

Inflația ajută persoanele îndatorate – Oricine are un credit ipotecar sau un credit pur și simplu beneficiază de inflație, deoarece are ca efect  devalorizarea banilor pe care i-a împrumutat. Acum vine întrebarea, nu înseamnă însă și devalorizarea banilor pe care îi câștigă în prezent?

Aici trebuie să luăm în considerare cum se comportă ceilalți agenți din piață. Dacă acum 10 ani în România un salariu de peste 3000 de lei era considerat unul peste medie, astăzi reprezintă exact media salarială. Companiile tind să mărească salariile atunci când inflația crește, numind-o pur și simplu ajutarea anuală la inflație. Chiar dacă poate fi vorba de 200, 300 de lei, în economie se creează mai multe efecte pozitive. 

inflatie

Sursa: Getty Images

 

Dacă ai cumpărat o casă printr-un credit acum 10 ani, în prezent suma pe care o datorezi îți este mult mai ușor de câștigat lunar și reprezintă mai puțin din salariul tău față de acea perioadă. Pe lângă faptul că e normal să ne mărim veniturile în timp, pe măsură ce acumulăm experiență, inflația se poate spune că ne-a ajutat să ne devalorizăm datoriile. 

Inflația este și a fost un fenomen extrem de dezbătut în economie. Chiar și utilizarea cuvântului „inflație” are semnificații diferite în contexte diferite. Mulți economiști, oameni de afaceri și politicieni susțin că sunt necesare niveluri moderate ale inflației pentru a motiva consumul, presupunând că economia crește atunci când mai mulți bani circulă în societate.

Cu toate acestea, majoritatea economiștilor consideră că definiția reală a inflației este ușor diferită. Inflația este o funcție a ofertei și cererii de bani, ceea ce înseamnă că producerea relativ mai mare de dolari face ca fiecare dolar să devină mai puțin valoros, forțând creșterea nivelului general al prețurilor.

Atunci când economia nu funcționează la capacitate, ceea ce înseamnă că există forță de muncă sau resurse neutilizate, inflația contribuie teoretic la creșterea producției. Mai mulți dolari se traduc prin mai multe cheltuieli, ceea ce echivalează cu o cerere mai agregată. Mai multă cerere, la rândul său, declanșează mai multă producție pentru a satisface cererea respectivă.

Ce a provocat creșterea inflației în România?

La începutul anului, atât economiștii naționali, precum și publicații faimoase ca Bloomberg, prevedeau că inflația noastră va rămâne în limita de 2,5%, în niciun caz că va crește cu peste 1% într-o singură lună. Ce sau cine a schimbat regulile jocului? Piața liberă!

BNR

Sursa: Banca Națională a României

 

Eroarea prognozată din partea economiștilor a venit exclusiv din creșterea mai mare decât era așteptată a prețurilor energiei, care a crescut cu 18,38% în ianuarie după liberalizarea prețurilor. Impactul creșterii prețului energiei electrice asupra cifrei inflației principale a fost de aproximativ 0,9 puncte.

O parte din creșterea prețurilor la energie este probabil să fie inversată în următoarele câteva luni, deoarece consumatorii vor semna noi contracte cu alți furnizori de energie. Presupunând că jumătate din creșterea prețului la energie este inversată treptat pe tot parcursul anului, se menține prognoza inflației în limitele sănătoase, iar prețurile vor râmâne stabile. 

Ce poți face pentru a-și proteja banii în fața inflației?

bani

Sursa: Freepik

 

Oricât de clișeic sună, banii fiat (emiși și garantați prin intermediul unei bănci centrale) sunt doar un construct social bazat pe încrederea pe care o avem în guverne și sistemul monetar internațional. Să fim complet imuni față de societatea în care trăim este imposibil, dar să ne protejăm banii investind este cea mai sigură opțiune.

Pentru investitorii cu sume mari la dispoziție, cel mai bun pariu este să își creeze un portofoliu stabil cu mai multe monede precum euro sau bunuri asemenea aurului considerate stabile. La fel de stabilă este și investirea în cadrul unui fond mutual, unde un număr ridicat de oameni își pun economiile la comun și împart riscul prin investiții considerate sigure. Noile generații adaugă însă și criptomonedele în această ecuație, unde inflația este înlocuită cu volatilitatea unei piețe descentralizate, în care doar oamenii și volumul de tranzacții dictează valoarea banilor. 

Care este cel mai bun pariu pentru banii tăi? Asta va trebui să alegi singur, dar putem afirma cu siguranță că a-i ține la saltea este cel mai riscant mod de a economisi. 

Vă recomandăm și analizele Lumea La Începutul Anului – Unde Ne Aflăm? și Revoluția BITCOIN: $600 De Miliarde Investiți Într-O Bulă Sau În Viitor?

 

Sursă foto: EduFin

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și