Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Daniel Andronache

România în siajul TikTok

Liderii inspiră. Liderii își asumă. Liderii privesc în viitor. Oamenii politici, care aspiră să fie lideri, fac același lucru?

Dorința de împlinire narcisică dăinuie în omul politic de la apariția societăților. Dar cât de departe duc oamenii politici acest proces ține de percepția și viziunea fiecăruia despre viața sa emoțională sau intelectuală. Când principiul plăcerii guvernează în detrimentul principiului realității, omul politic rămâne prizonier unui stadiu evolutiv intern primar,  generând și în mediu o stagnare socială care, mai devreme sau mai târziu, va crea premisele unor mișcări sociale cu potențial convulsiv.

Dictaturile oferă coeziune prin forță și manipulare, democrațiile oferă evoluție prin educație și libertate. Unde rămâne, însă, în democrație, coeziunea? Avem nevoie de ea? Cu siguranță în măsura în care ponderează polarizarea excesivă. Democrațiile minimizează acest proces prin educație, prin cultivarea unei gândiri critice care consolidează atitudini individuale și societale filtrate prin rațiune, stimă de sine crescută și simt al responsabilității. Când, în schimb, educația este plimbată retoric pe agenda socială doar pentru împlinirea narcisică și electorală a politicienilor, statul suferă breșe pe termen lung prin șubrezirea și modificarea percepției electoratului actual, dar și, mai grav,  a celui viitor.

Câți politicieni europeni se întreabă încotro se vor îndrepta societățile lor peste 10 sau 20 de ani? Cu siguranță cei din țările în care învățământul este adaptat paradigmei informaționale contemporane. Câți politicieni autohtoni se întreabă încotro se va îndrepta societatea noastră peste 10 sau 20 de ani? Iată ce variantă de răspuns ne oferă sondajul realizat de INSCOP la comanda Black Sea Trust prin True Story Project, proaspăt publicat.

Sondajul ne oferă o fotografie a preferințelor tinerilor romani de acum, care îl au ca model politic predilect pe Vladimir Putin și nu pe Angela Merkel, Emanuel Macron sau Joe Biden, care deși este prezent cantitativ nu este prezent cu un conținut calitativ. Investigând, chiar și sumar, social media preferate de cei intre 18-29 de ani, respectiv Tik-Tok și Instagram, constatăm cum prezența pe aceste canale a liderilor din sondaj se corelează cu percepțiile din mentalul acestor tineri. Astfel, președintele rus Vladimir Putin beneficiază de prezențe cantitative și calitative pe care liderii din spațiul trans-Atlantic nu le ating. Putin este pe orice rețea de socializare. Putin are  followeri, like-uri, view-eri.  Putin este, astfel, în viitor.

putin biden tiktok

macron merkel

Merkel si Macron cumulează împreună cu cca 15% în plus față de Putin. Biden are cantitativ prezențe notabile însă nu are conținut calitativ.

 

Prezența constantă și strategic ambalată a președintelui rus pare să contribuie la performanța de a fi singurul președinte din liderii măsurați în sondaj care se poziționează în percepția românilor înaintea țării pe care o guvernează.

Gradul de adopție a adevărului (Schwartz si Jalbert (2019) ) este definit de criterii precum compatibilitatea  cu informațiile deținute de individ, coerența informațiilor noi cu cele anterior achiziționate, credibilitatea sursei prin calitatea acesteia per se, dar și prin familiaritate (element  exploatat în social media branding prin volum). In plus, aș adăuga că această credibilitate este conectată cu disponibilitatea de integrare a informațiilor noi.

O persoana cu un nivel critic orientat către magic, din lipsa informațiilor științifice ca urmare a unei educații precare, va avea o disponibilitate mai ridicata de acceptare a unei teorii conspiraționiste, din nevoia de a acoperi un gol informațional, față de o persoana utilată cu informații certe, dobândite in cadru academic. Iată cum pentru un anumit segment din populație un emițător de conspirații devine mult mai credibil decât un furnizor de informații științifice, ca urmare a inexistenței procesului de identificare a receptorului cu sursa și a inexistentei unei structuri idealizante compatibile. Cu alte cuvinte, clivajul educativ împiedică conexiunea cu rațiunea, facilitând scurtătura magică și seductivă a conspirației, îndeplinindu-se astfel criteriul compatibilității cu informațiile.

Următorul criteriu, cel al  consensului social, este asigurat de volumul bulei din care receptorii fac parte, iar ultimul criteriu, al volumului dovezilor confirmatoare, este asigurat de dimensiunea bulei și împachetarea informațiilor livrate.

Analizând peisajul politic românesc din social media accesate de tineri, liderii României nu par atrași de poziționarea pe aceste canale și sunt cvasi-absenți, neînțelegându-se, probabil, importanța prezenței poziției instituționale, și nu a cetățeanului care o îndeplinește, în mentalul societal actual, dar mai ales în cel viitor.

Cu surprindere sau nu, constatăm că politicieni mai vechi, dar în special cei noi sunt prezenți pe Instagram și TikTok, asigurându-și un  loc lor și ideologiilor lor, în viitor. Unii dintre politicienii vechi sunt în poziții defăimătoare, restul nu există, câțiva noi au prezențe modeste, iar cei mai noi, apăruți după alegerile din decembrie 2020, în poziții seductive individual, social si politic.

Practic sunt replicate de către aceștia din urmă, sisteme de branding personal și branding negativ politic de origine putinista. Ne mai mirăm de ce nu adaptăm educația sau de ce ea nu este prezentă acolo unde sunt generațiile viitoare de adulți?

În spatele apetenței tinerilor români pentru anumiți lideri se află nu doar talentul acestora din urmă de a își ambala imaginea pe placul celor ale căror “minți si inimi” le vor cucerite, ci și o gândire critică neadaptată la noile realități ale generației tinere. Tinerii între 18-29 de ani au repere sociale și profesionale mai puțin cristalizate, unelte de adaptare socială și de evaluare mai mult sau mai puțin fragile.

În România, sistemul actual de educație nu asigură consolidarea reperelor individuale centrate pe o gândire critică și a aderării la valori astfel filtrate, ele se dezvoltă ca atare doar în măsura în care există un interes preponderent în cadrul familiei, sau în unele cazuri insulare, din învățământ.  Revenind la fotografia socială de acum, la trendul ce se prefigurează,  unde vom fi peste 10 ani sau 20 când, atât metaforic cât și practic, publicul Snapchat/ Instagram/TikTok de acum va fi publicul Facebook de mai târziu?

Vă mai recomandăm și Găselnița de AUR a Kremlinului pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova și TikTok și războiul digital dintre Statele Unite și Republica Populară Chineză

 

Sursă foto: Digi 24

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și