close_icon
#Analize / Mădălina Voinea

România în pandemie – Încotro se duce economia și unde ar trebui să ajungă?

Economia din România va rezista pandemiei asemenea majorității economiilor europene, în parte datorită mobilizării UE, pe de altă parte datorită reacției guvernelor și mediului privat receptiv la digitalizare. Contextul în care discutăm este deja unul favorabil unui an plin de instabilitate. Vaccinul devine din ce în ce mai mult o posibilitate în 2021, iar alegerile electorale deschid portița unei stabilități politice necesare dezvoltării economiei noastre.

Care vor fi însă costurile acestui an și pe cine vom lăsa în urmă în era post-COVID-19? 

România a avut printre cele mai rapide creșteri economice din UE, acest boom economic încetinind în 2018 la 4,4%, respectiv 4,1% în 2019. În 2020, previziunile FMI se așteaptă ca PIB-ul nostru să scadă la -5%, urmat de o creștere de 3,9% în 2021. Traducerea acestor cifre înseamnă stagnări și amânări în a scoate oamenii din sărăcie. 

Deși mediul urban este motorul economic prin care ne-am propulsat economic în ultimii ani, mediul rural este cel în care avem nevoie profundă de investiții. Fără a balansa rapid economia României rurale, probleme sociale precum populismul , corupția și polarizarea nu vor continua decât să se adâncească.

economie

Sursa https://www.reddit.com/r/UrbanHell/comments/5xoouv/ferentari_romania/

 

Rata șomajului este un indicator cheie în vremuri de criză, mai ales fiindcă această criză sanitară a afectat tocmai populația din domenii sezoniere, turism și cu un nivel scăzut de calificare pe piața muncii. În orașe, impactul unei creșteri a ratei șomajului de la 3,7% în ianuarie 2020 la 7.9% în prezent este simțit limitat până ajungem în periferii.Tranziția către redeschiderea reală a economiei, atunci când ajutoarele guvernamentale vor fi înlăturate, va fi un moment de adevăr și conștientizare a impactului pe termen mediu provocat de pandemie. 

Ce a făcut guvernul – Pâine și circ sau măsuri relevante economic?

banca mondiala

 

Principalele măsuri fiscale și cheltuielile anunțate până în prezent sunt aproximativ 2% din PIB-ul anului 2019. Majoritar acestea includ fonduri suplimentare pentru sistemul de sănătate, acoperirea parțială a salariilor părinților care rămân acasă în perioada în care școlile sunt închise și  măsuri pentru susținerea întreprinderilor, inclusiv acoperirea parțială a salariilor lucrătorilor independenți și a lucrătorilor aflați în pericol de a fi concediați.

În plus, guvernul a acordat 15 miliarde de lei garanții – echivalentul a 1,5 la sută din PIB – pentru garanții de împrumut și dobânzi subvenționate pentru fondul de rulment și investițiile IMM-urilor. 

Guvernul a emis o legislație conform căreia băncile vor amâna rambursările împrumuturilor pentru gospodăriile și întreprinderile afectate de COVID-19 până la nouă luni. 

Condițiile pentru acordarea împrumuturilor către IMM-uri conform studiului extensiv făcut de Deloitte sunt clare. Statul român oferă garanții băncilor de până la 90% din suma solicitată de un IMM pentru investiții în timp de pandemie. În toate scenariile dobânda de credit este subvenționată integral de către statul român pentru o perioadă inițială până la 31 martie 2021,iar taxele de administrare sunt suportate de stat. În practică, grupurile de antreprenori au fost sceptice în abordarea acestor soluții atât din cauza ceței birocratice care a învăluit acest suport din partea statului, dar și incertitudinii economice post pandemie. 

Răspunsul unui guvern fragmentat de instabilitate politică a fost totuși mai organizat economic decât ne-am fi așteptat în haosul provocat de pandemie. Influențele și suportul european au fost cu siguranță un factor important, dar și evoluția mediului privat care a încercat activ să depășească daunele provocate de Covid-19.

Cu economia înainte, cu reforma înapoi – Oportunități & provocări

Provocările pe care creșterea pe termen lung a României le confruntă nu sunt aduse de pandemie, doar accentuate de aceasta. 23,5% din populație este sub riscul sărăciei, iar șomajul scăzut a fost contrabalansat de concedierile provocate de pandemie. România are o forță de muncă de 8,9 milioane de locuitori din cei 19,5 milioane de locuitori ai săi, însă acest număr a scăzut în ultimul deceniu din cauza migrației masive a lucrătorilor români către țările din Europa de Vest. Agricultura reprezintă aproximativ 4,3% din PIB-ul României și angajează 22% din populația activă a țării. 

Sursa https://www.romania-insider.com/romanians-higher-education-live-abroad-world-bank

 

Fenomenul de brain drain s-a dovedit o altă slăbiciune în timp de pandemie. Încă din anii 2000, diaspora românească a fost în continuă creștere. Pentru România asta a însemnat că o bună parte a populației tinere capabilă de muncă sau a talentelor din diferite domenii de la medicină la IT au preferat să plece din țară versus să lupte cu o administrație învechită. În timpul crizei sanitare, deficitul de 40.000 de cadre medicale s-a dovedit letal unui sistem medical deja în paragină. Conform Eurostat, România se află printre ultimele locuri în UE în ceea ce privește investițiile în sistemul medical, iar consecințele nu s-au lăsat așteptate.

Din punct de vedere economic a însemnat motivarea profesioniștilor să părăsească țara creând un deficit de capital uman, iar din punct de vedere social este un deficit civic al unor oameni cu discernământ pentru a vota și educați. O altă problemă care merită analizată este integrarea pe piața muncii a muncitorilor necalificați întorși odată cu restricțiile Covid19, dar datele exacte despre numărul acestora precum și repercusiunile vor apărea în anii următori.

Adesea, lipsa de inițiativă în reformă este din cauza reminiscențelor birocratice comuniste asupra sistemului capitalist care necesită flexibilitate constantă. O exprimare clișeică față de instituțiile românești, dar cu noi valențe legate de digitalizare.

Digitalizare & Susținerea infrastructurii de business

Sursa https://ec.europa.eu/

 

Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020  la nivelul UE situează România pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE .Performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate chiar și anterior pandemiei. Ce ne ține în urmă este schimbarea a patru guverne în trei ani făcând imposibile măsuri coerente în administrație. Nimic nou pentru românul de rând care este obișnuit să fie terorizat de simple proceduri precum achiziționarea unei adeverințe sau depunerea unui dosar la o instituție de stat.  

Dacă se poate mai bine ne demonstrează Estonia care se află în topul țărilor europene. De la posibilitatea buletinelor digitale până la depunerea online a formularelor de bază pentru viața de zi cu zi a unui cetățean, digitalizarea estoniană este un experiment demn de analizat. Pe lângă îmbunătățirea calității vieții cetățenilor care au scăpat de timp irosit și cozi, îți poți deschide inclusiv un business online.

Un atu de digitalizare pentru o țară cu suficiente dezavantaje precum România ar aduce un imbold economiei și atracției pentru investitori asemănător celor din topul european. Perspectivele digitalizării sunt însă dependente de noile partide care ne vor guverna, iar stabilitatea politică rămâne cea mai pregnantă nevoia a economiei noastre.

În timpul pandemiei, Autoritatea pentru Digitalizarea României raportează drept principala problemă în transformare digitală a instituțiilor publice interoperabilitatea. Mai exact, comunicarea între instituții să aibă o logică coerentă dată de o legislație construită logic și pragmatic.

Cu toate acestea, ADR identifică 4 programe deja încheiate precum: ghiseul.ro (taxe și impozite online), SEAP (portal de achiziții publice pentru autorități și operatori economici), PCUE (catalog al serviciilor publice din România) și SIAE (acces la o bază de autentificare pentru transportatorii de marfă și autorizații pentru tiruri). Un drum lung așteaptă însă digitalizarea administrației românești.

Măsurile economice pe care România le-a adoptat în timpul pandemiei nu sunt nici pe departe perfecte, dar sunt o reflexie a societății românești. Dornică de schimbare, înceată în implementarea ei și blocată de o generație reticentă la capitalism, economia noastră are de depășit dezavantajele unui sistem fragmentat care o coordonează stângaci, deseori împiedicând progresul. Unul dintre principalele avantaje pe care le avem este un capital uman în continuă expansiune în domeniul tehnologic, într-un context european care ne direcționează către investiții publice axate pe inovație și progres.

Mai mult despre economia în timp de pandemie puteți citi în analiza Recesiunea COVID-19: Criza Economică La Colț?, iar despre oportunitățile de investiții din fonduri europene în analiza România: Relansarea Prin Cele 79.9 De Miliarde Din Fonduri Europene

Surse despre economia României

 

Sursă foto: Romania Insider

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și