Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Rezistând nebuniei „woke”

De Valérie Toranian

(Articol preluat. Traducere din limba franceză: Ovidiu Achim)

 

„Colocviul rușinii”, colocviu „fascist” și „pseudo-științific”, „reacționar” și „de extremă dreapta”… Reprezentanții societății civile de stânga radicală (ultra-gauche), rasialistă și decolonială au fost luați cu asalt în cadrul colocviului organizat la Sorbona, în 7-8 ianuarie, de Collège de philosophie, de Comité Laïcité République și de Observatoire du décolonialisme. Intitulat „După deconstrucție: reconstruirea științelor și a culturii”, acesta își propunea să se opună avântului pe care gândirea decolonială l-a luat în domeniul educației, tinzând să se impună ca „dogmă morală împotriva spiritului critic”. În lipsa științei și a raționalismului, întreaga cunoaștere va fi de acum înainte expresia unui raport dominant-dominat, a cărui matrice este opresiunea colonială.

Pe organizatorii Emmanuelle Hénin, profesor la Universitatea Sorbonne, Pierre-Henri Tavoillot, președintele Collège de philosophie și Xavier-Laurent Salvador, cofondator al Observatoire du décolonialisme îi alarmează „in fine, tentația anulării”, „adică a unei tabula rasa a trecutului, a istoriei, a artei, a literaturii și a ansamblului moștenirii civilizației occidentale, puse de acum înainte la stâlpul infamiei.”

„Iată că de fapt de multă vreme au loc colocvii despre „rasismul sistemic al statului”, seminarii despre transfobie, studii de gen intersecționale și întâlniri rezervate numai anumitor grupuri sociale, fără ca cineva să se opună.”

Motiv suficient pentru a fi gâtuiți militanții decolonialimsului, bine reprezentați în asociațiile studențești și profesorale, care sunt indignați că cineva îndrăznește să riposteze sugrumării ideologice a mediului universitar. Iată că de fapt de multă vreme au loc colocvii despre „rasismul sistemic al statului”, seminarii despre transfobie, studii de gen intersecționale și întâlniri rezervate numai anumitor grupuri sociale, fără să li se pară în neregulă prea multor persoane. Ba chiar atunci când militanții au cerut interzicerea unei conferințe susținute de Sylviane Agacinski, filosoafă considerată reacționară, sau a unei reprezentări a piesei de teatru (Rugătoarele de Eschil), li s-a dat câștig de cauză. Mediul universitar de după anii ’50 a fost mereu în ton cu ideile dominante ale momentului. Marxist, apoi maoist, astăzi decolonial.

Pe vremuri, orice tentativă de opunere împotriva ideilor dominante era percepută ca o cârdășie cu capitalismul, cu imperialismul american, cu fascismul. Astăzi, organizatorii și vorbitorii de la colocviu sunt acuzați că sunt rasiști, identitari, suprematiști, fasciști… O chemare generală la arme din partea profesorilor susținători ai decolonialismului în Le Monde, o tribună de acuzare în Liberation și Mediapart, o condamnare și un apel la boicotarea acestui colocviu al „rușinii” de către sindicatele Sud, CGT, UNEF, și de Noul Partid Anticapitalist…

CGT a făcut apel ca Sorbonne să semnaleze Ministerului de Interne vorbitorii care fac comentarii calomniatoare. Într-un comunicat curajos al instituției, președintele Sorbonnei, după ce a explicat că acest colocviu a avut loc într-un spațiu care ține de cancelarie și nu de Universitatea Sorbonne (pe scurt, nu e vina lor), a asigurat sindicatul de deplina sa cooperare, în cazul în care se va dovedi necesar să se înainteze denunțuri Procurorului Republicii… Aceasta era atmosfera.

În pofida acestor tentative de intimidare, colocviul a avut loc. Două zile, o mie două sute de participanți înscriși și șaptezeci de vorbitori pentru a stabili starea de fapt a influenței decoloniale și a reflecta asupra căilor de a îi rezista. O adevărată reușită, care se datorează în bună măsură calității vorbitorilor: filosoful Pierre Manent, sociologii Nathalie Heinich, Dominique Schnapper și Tarik Yildiz, politologii Pascal Perrineau și Bernard Rougier, istoricul ideilor Pierre-André Taguieff, antropologii Florence Bergeaud-Blackler și Philippe d’Iribarne, specialistul în literatură Claude Habib și filosoafa Catherine Kintzler, juriștii Anne-Marie Le Pourhiet și Rémi Pellet, istoricii Pierre Vermeren și Christophe de Voogd, scriitorii Pierre Jourde et Pascal Bruckner, eseistul Mathieu Bock-Côté…

„Gândirea decolonială, care nu se mai mărginește la a contamina științele umaniste, ci atacă și muzica, matematica, fizica. Până la urmă, de ce ar cântări mai greu în explicarea fenomenului luminii teoriile lui Newton, simbol al științei albe occidentalo-centrice, decât tradiția șamanică? Totul are valoare!”

Multiplicitatea domeniilor abordate a permis să se înțeleagă amploarea gândirii decoloniale, care nu se mai mărginește la a contamina științele umaniste, ci atacă și muzica, matematica, fizica. Până la urmă, de ce ar cântări mai greu în explicarea fenomenului luminii teoriile lui Newton, simbol al științei albe occidentalo-centrice, decât tradiția șamanică? Totul are valoare! Colocviul a scos la iveală perlele culturii woke. Metaforele sugerate devin știință: un sonet de Ronsard este interpretat ca o expresie a culturii violului, tapiseriile de la vila Medici din Roma denunțate ca simboluri ale sclaviei, primele note din Allegro con brio din Simfonia a V-a a lui Beethoven (celebrul pom pom pom pom) sunt considerate o metaforă a violului…

Pentru Xavier-Laurent Salvador, conferențiar la Paris XIII, „acest colocviu este întemeietor. Pentru prima dată, șaptezeci de cercetători s-au adunat să discute un fenomen despre care unii pretind că nu există, de vreme ce militanții pentru decolonialism ne acuză de fantasme și de „panici identitare”. Mai mult, diversitatea vorbitorilor demonstrează că dinamica grupului nostru nu este de extremă dreapta sau reacționară, așa cum spun adversarii noștri pentru a ne discredita. Au fost personalități din partea stângii (republicane), din partea dreptei și mai ales persoane a căror preferințe politice nu le cunoaștem, cercetători care sunt doar îngrijorați de degradarea situației. E o bătălie care transcende diferitele tabere, (…) dacă a putut genera așa o mobilizare în rândul celor care rezistă culturii woke, încât profesorii implicați sunt covârșiți de amenințări, de intimidări, de oprirea finanțărilor, de liste negre pe rețelele de socializare…”

„Doctoranzii care se formează cu teze woke, în gândirea decolonialiă, vor fi profesorii de mâine.”

Jean-Michel Blanquer a dorit să țină discursul de inaugurare a colocviului. Ne-am fi așteptat mai curând ca Frederique Vidal, Ministrul Învățământului Superior, să facă acest lucru. Dar Ministrul Învățământului Național „face treaba pe care Frederique Vidal nu o face”, constată Xavier-Laurent Salvador. „Descrie problema, spune lucrurilor pe nume. Observă că wokismul a penetrat structurile sociale și că trebuie să îi facem față.” „Trebuie să deconstruim deconstrucția”, a conchis Ministrul Învățământului. Nu este vorba despre supraestimarea acestei mișcări a deconstrucției, nici despre subestimarea consecințelor ei. „Doctoranzii care se formează cu teze woke, în gândirea decolonialiă, vor fi profesorii de mâine. Dacă ei sunt convinși că Republica este rasistă, că întreaga putere este o dominație occidentalo-centrică sau că minoritățile trebuie să creeze noi forme de reprezentare socială în detrimentul reprezentării democratice, fundamentate pe majoritate, atunci aceasta este o amenințare reală la adresa democrației en marche (în mișcare).” A avertizat Xavier-Laurent Salvador.

Dar dac campania electorală ar vorbi mai mult despre școli, despre transmiterea cunoașterii și despre formarea cetățenilor de mâine?

 

Sursă foto: Atlantico

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și