close_icon
#Analize / Daniel Andronache

Reziliența autocratică

Reziliența a devenit un concept din ce în ce mai folosit în ultimul timp sub catalizatorul crizei COVID-19. Multiplele ei aspecte – economice, sociale și securitare – sunt acum analizate și, pe bună dreptate, operaționalizate pentru a o transforma din concept în deziderat.

Daniel Andronache

Reziliența este un neologism cu origini latine – “resilire”ce înseamnă a reveni. În esență termenul este împrumutat în spațiul psiho-social din fizică, unde reziliența definește capacitatea unei substanțe sau a unui obiect de a își reveni la forma inițială în urma acțiunii unei forțe externe. De aici termenul a căpătat din punct de vedere psihologic definiția capacității individului de a își reveni la starea inițială în urma unor traume provocate de factori de regulă externi sau, după caz,  de a se adapta unor condiții noi de mediu intern sau extern. În acest context reziliența colectivă ar putea fi definită ca acea capacitate a unei colectivități de a reveni la funcționalitatea social-economică anterioară unei crize și / sau de a se adapta la noile condiții de mediu.

Sursă foto: Getty Images

Reziliența este tema de interes atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru NATO, și subiect de dezbatere pentru analiști și strategi. Forumul de la București* din zilele următoare are ca tema centrală reziliența, dezbătută pe 24 de paneluri. Sub influența evenimentelor spectaculoase din Belarus, dar și din America, și augmentat de teama generalizată a unei exacerbări a tendințelor iliberale cauzată de actuala criză, aspectul social al rezilienței a devenit în aceste zile cel mai discutat – reziliența democratică. Dar luând în considerare înseși aceste evenimente, este important de luat în calcul și de discutat și cealaltă față a monedei – reziliența autocrată.

Reziliența este în genere analizată doar ca revenirea la o stare anterioară și asimiliată tendințelor pozitive – economiile își revin la starea dinaintea unei crize, comunitățile își revin la starea dinaintea unui dezastru natural și democrațiile își revin la starea dinaintea dezastrului illiberal. Reziliența caracterizează, însă, și elementele negative – crizele economice sunt reziliente în pofida măsurilor economice adoptate, tendințele iliberale sunt reziliente în pofida măsurilor politice și, câteodată, legale adoptate etc. Tendințele autocrate ale unei societăți sunt, astfel, și ele reziliente în pofida eforturilor interne și, poate, externe de democratizare.

Reziliența autocratică este mai ușor de intuit, și analizat, în cazul societăților autocrate, în care elementele rezilienței democratice sunt limitate (niciodată, însă, inexistente) și astfel autocratiile rămân longevive, sunt reziliente (Rusia, Azerbaijan ca exemple din proximitate). În aceste cazuri definiția rezilienței ca revenire la o stare anterioară (Rusia rămâne autocrată după fiecare protest, indiferent de amploarea sa; Azerbaijan rămâne autocrat după fiecare ciclu electoral; Ucraina a revenit la autocrație după 4 ani de proto-democrație; Moldova la fel, și exemplele pot continua) este perfect aplicabilă.

Sursă foto: iStock

Definiția completă a rezilienței, însă, include și adaptabilitatea la o stare nouă pentru a asigura supraviețuirea – și așa putem vorbi despre reziienta autocrată în SUA, ca și în orice societate actualmente democrată. Orice societate îmbină, sau conține în stare latentă, atât elemente autocrate cât și democrate, iar acolo unde este evoluție poate fi și involuție. Cazul SUA este elocvent în această privință – atât declarația halucinantă a președintelui Trump că ia în calcul un al treilea mandat, cât și numeroasele acțiuni centrate pe tendințe iliberale din rândul societății. Toate aceste acțiuni nedemocratice sunt manifestări ale rezilienței autocratice a societății americane, a adaptabilității acesteia la o formă de autocrație, pentru ca astfel să poată supraviețui crizelor, reale și exacerbate.   

Reziliența autocratică este capacitatea de adaptabilitate comunitară sau societală la o formă de administrare, respectiv guvernare autocratică. Reziliența autocratică poate caracteriza în primul rând societățile cu un parcurs istoric recent în registrul guvernării autocratice, precum și societățile cu o democrație consolidată, sub influența unor factori interni și externi ce pot fi comuni ambelor categorii în cuantumuri diferite. Printre aceștia enumerăm în mod aleator gradul de alfabetizare, moștenirea culturală la nivel societal, tipul de contact cu o guvernare autocratică (direct , indirect sau inexistent), precum și acolo unde este cazul de gradul acesteia, valorile comunitare dobândite ontogenetic, nivelul de dezvoltare economică, nivelul de dezvoltare a gândirii critice la nivelul populației, gradul de resemnare la nivel social, gradul de accesibilitate al surselor de informație și gradul de obiectivitate al acestora, gradul de secularizare precum și modalitatea de interpretare către colectivități a dogmelor religioase, dar și a preexistenței în conștientul respectiv inconștientul colectiv al acestul complex de supunere în fața unui lider puternic ce asigură securitate în schimbul libertăților.

Luând în calcul toate aceste elemente, vom înțelege că ceea ce se întâmplă în SUA nu ține doar de președintele Trump, ci și de societatea americană. Este astfel important de înțeles că și societățile democrate au un grad, mai mic sau mai mare, de reziliență autocratică. SUA și Azerbaijan au ceva în comun, în grade însă (cel puțin deocamdată) diferite. Când vorbim despre reziliența democratică a unei societăți, mai ales când facem din ea un deziderat, cum de altfel ar trebui să fie, este important să luăm în calcul și reziliența autocratică a acesteia, sau să nu fim surprinși dacă exemplul SUA devine contagios. Analiza simultană a acestor indici rezilențiali (democratic și autocratic) poate ajuta la definirea mai cuprinzătoare a unei paradigme, dar și a unui trend social util, mai ales în perioade de criză sau de stabilire a unei strategii de cristalizare a unei coeziuni la nivel național sau suprastatal, precum în proiectul european.

* În perioada 9-16 octombrie va avea loc la București a 9a ediție a Bucharest Forum, organizat de Aspen Institute Romania împreună cu German Marshall Fund. TSP va organiza un panel pe Reziliența Autocratică în data de 15 octombrie, la ora 13:30, despre care puteți afla mai multe pe:

https://www.facebook.com/events/658139498447454

Sursă foto: Getty Images

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și