Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Thomas Briot

Retragerea trupelor din Afganistan

Este oficial: nu vor mai exista soldați NATO în Afganistan după 11 septembrie. Anunțul președintelui SUA Joe Biden pe 14 aprilie a stabilit calendarul final pentru retragerea trupelor americane. El a fost urmat în aceeași zi de o declarație NATO care a afirmat că misiunea sa de sprijin către forțele de securitate afgane se va sfârși în mod definitiv peste câteva luni.

Calendarul diferă puțin de cel stabilit prin acordul semnat în februarie 2020 între administrația Trump și Talibanii, care prevedea o retragere totală a trupelor străine înainte de 1 mai. Biden, la rândul său, a anunțat că retragerea va începe la acea dată și se va încheia exact la 20 de ani de la atacul din New York care a dat naștere „războiului împotriva terorismului”.

Formularea poate suna ciudat: procesul de retragere, care începuse sub administrația Trump, este încă în desfășurare, iar Statele Unite au repatriat deja majoritatea trupelor sale. „Joe Biden a găsit o modalitate de a include această dată de 1 mai pentru a-i potoli pe talibani, impunându-și în același timp propriul calendar”, estimează Obaid Ali, cercetător în cadrul rețelei Afghan Analysts Network.

caricatura retragere

Sursă foto: The New York Times

 

Talibanii au condamnat imediat această manevră, percepând-o ca fiind o încălcare a acordului semnat în 2020. De la începutul negocierilor, Talibanii nu au acordat niciun compromis, având o putere de negociere sporită de poziția lor militară avantajoasă.

Ca răspuns la anunțul Washingtonului, liderii grupului extremist au anunțat imediat că nu vor participa la următoarea rundă de discuții cu guvernul afgan, programată să înceapă pe 24 aprilie la Istanbul. Această conferință fusese inițiată de Washington, care a propus chiar să se discute înființarea unui guvern de tranziție care să includă și Talibanii.

Oare de ce Joe Biden a anunțat acest nou termen limită chiar înainte de eveniment, cu riscul de a-l anula?

„Americanii i-au luat pe toți prin surprindere, propunând această conferință în martie … Fără îndoială, pentru a distrage atenția de la schimbarea de termen. Au sperat că această conferință va avea loc foarte repede ”, spune un observator care a urmărit îndeaproape organizarea evenimentului citat de presa franceză. Dar talibanii au întârziat să-și confirme participarea și în cele din urmă, odată cu apropierea datei de 1 mai, Statele Unite au fost forțate să declare noile condiții ale retragerii militare … compromițând astfel conferința organizată de ei înșiși.

Justificarea boicotului

Din nou, Washington a jucat cartea surprizei. Palatul prezidențial afgan nu a fost notificat decât cu o zi înainte de anunțul public al șefului statului american. În ceea ce privește ambasadele țărilor NATO angajate militar în cadrul unei misiuni de sprijin pentru forțele afgane, acestea sunt „în ceață de la început” cu privire la intențiile precise ale americanilor, potrivit unui diplomat.

Cu toate acestea, NATO a clarificat imediat că trupele sale vor începe retragerea totală de la 1 mai, fără a specifica un termen precis. „Data simbolică de 11 septembrie propusă de Statele Unite este puțin ciudată”, explică un diplomat european. «Dacă va avea loc o escaladare a violenței, ceea ce este probabil, toată lumea va observa: Toate astea pentru asta?»

Talibanii, la rândul lor, au văzut anunțul lui Biden drept oportunitatea perfectă de a justifica boicotarea conferinței de la Istanbul. Mai multe surse apropiate de conducerea talibanilor sau care au avut recent relații cu aceasta indică faptul că acest summit a fost perceput de către aceștia ca o stratagemă a Washingtonului pentru a schimba termenii acordului semnat cu administrația anterioară. Anunțul lui Biden a confirmat această teamă și, chiar înainte de discursul oficial atunci când câteva detalii s-au dezvăluit presei, talibanii s-au grăbit să răspundă, anulându-și participarea.

La Palatul Prezidențial, anunțul lui Joe Biden i-a liniștit pe cei apropiați președintelui Ashraf Ghani, el însăși foarte reticent în a semna un acord cu talibanii – și cu atât mai mult să fie de acord cu un guvern de unitate națională. Ideea a fost a Washingtonului, iar membrii cabinetului prezidențial recunosc cu ușurință în privat că sunt enervați de graba americanilor de a forța Kabulul să împartă puterea. Anularea probabilă a conferinței de la Istanbul și boicotul talibanilor amână la nesfârșit această perspectivă.

conferinta taliban

Sursă foto: AFP

 

Efectul asupra negocierilor de pace ar putea fi colosal. Talibanii au avertizat deja că nu se vor așeza la masa negocierilor până când toate trupele străine vor părăsi teritoriul afgan.

Oare procesul fragil început în septembrie 2020 va supraviețui unei retrageri americane care contravine acordului semnat în februarie 2020?

La Kabul precum și în rândul observatorilor străini, prognozele sunt pesimiste. „Cert este că nu poate exista un proces de pace fără participarea talibanilor”, spune Andrew Watkins, specialistul pentru Afganistan al grupului de cercetare International Crisis Group.

Planuri de atac

Din punctul de vedere al securității, situația s-ar putea deteriora rapid. Talibanii au vorbit despre potențiale „consecințe violente” dacă Statele Unite nu respectă termenul limită de 1 mai. Surse din instituțiile de securitate spun că în provincia Quetta, conducerea militară a talibanilor încurajează „planuri foarte concrete de atacuri care vizează ținte afgane și străine în Kabul”. O sursă diplomatică străină susține de asemenea că liderii talibani predispuși să continue negocierile în mod neoficial au cerut Statelor Unite să-și evacueze personalul și echipamentele – pe scurt, orice ar putea constitui o țintă – pentru a se feri de aceste atacuri iminente.

Mai multe reprezentanțe diplomatice au ordonat cetățenilor lor să părăsească țara. Ambasada Franței la Kabul, la rândul său, a recomandat expatriaților francezi să evite călătoriile și „să ia toate măsurile necesare legate de pregătirile pentru întoarcerea în Franța, care s-ar putea dovedi definitivă în săptămânile următoare”.

Dincolo de viitoarea izbucnire a violenței, Obaid Ali se așteaptă la „o situație de securitate în cădere liberă și incontrolabilă din septembrie: fără loviturile aeriene ale SUA și sprijinul lor aerian, armata afgană va fi neputincioasă în fața insurgenților”, avertizează el. Dezertările cresc. Soldaților și poliției le lipsește echipamentul necesar și mulți spun că nu au fost plătiți de luni de zile.

Talibanii, la rândul lor, au preluat controlul asupra multor districte din apropierea orașelor mari, inclusiv lângă Kabul și și-au întărit prezența pe anumite autostrăzi din țară unde cercetează mașini și multiplică punctele de control. De exemplu, în Kandahar, unde grupul extremist controlează mai multe teritorii decât oricând din 2009, numai bombardamentele americane de precizie au reușit să gonească talibanii din districturi învecinând capitala provincială

Forțele afgane au preferat de mai multe să fugă sau să se predea decât să se confrunte cu inamicul. „Fără bombardamentele americane, ar fi reușit să pună mâna pe capitala provinciei”, recunoaște la fața locului un înalt oficial al forțelor de securitate. „Nu îndrăznesc să-mi imaginez ce se va întâmpla în septembrie”, adaugă el, cu fața îngropată în mâini.

 

Mai multe despre războiul din Afganistan puteți citi la: Afganistan: războiul fără sfârșit și Afganistan: o poveste fără sfârșit

 

Sursă foto: Reuters

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și