Alexandru Văleanu și Mădălina Voinea

De la studii care leagă vaccinarea cu autismul și diverse leacuri minune pentru COVID-19 până la conspirații de natură extremistă, informațiile false și fake news s-au răspândit în ultima vreme pe platformele de social media într-un ritm alert. Aceste dezinformări sunt cu atât mai mult accentuate de către pandemie întrucât oamenii folosesc tehnologia și social media considerabil mai mult decât înainte pentru a compensa lipsa socializării fizice. Așadar, o întrebare apare: „Este cumva obligația etică a companiilor de social media precum Facebook și Twitter să oprească aceste probleme de la rădăcină?” Această analiză va încerca să creeze o viziune de ansamblu asupra problemei, explorând factori politici, economici și sociali.

Sursă foto: BBC News

În 2019, Comitetul pentru Mediul Digital, Cultură și Sport din UK a făcut o investigație din care a rezultat că giganții din social media ar trebui să adere la un cod etic strict supervizat de observatori independenți. Mai mult, conform anchetei, companiile ar avea nevoie să își asume obligația de a elimina cât mai mult conținut tendențios și informații false. Un studiu efectuat de Centrul pentru Combaterea Urii Digitale (CCDH) în cadrul căruia o serie de voluntari a urmărit mai multe pagini și grupuri bine cunoscute pentru distribuirea informațiilor false a descoperit că doar 10% dintre postările studiate ce conțineau știri false au fost șterse sau marcate ca fiind false. Același studiu a arătat că Twitter stă și mai rău la acest capitol, acționând împotriva a doar 3% dintre postările semnalate.

O altă mare provocare referitoare la combaterea dezinformării se află la temeliile companiilor de social media: algoritmul de recomandări și reclame. Algoritmul folosit de Facebook, de exemplu, deși genial din punct de vedere tehnologic, contribuie masiv la radicalizarea indivizilor. Mai exact, atunci când oamenii caută sau preferă informații de o anumită speță, algoritmul din spatele platformei o să creeze recomandări similare. Astfel, o persoană care are convingeri de natură conspiraționistă, și se folosește de platforme de social media pentru a se informa în această privință, va primi recomandări de pagini și grupuri care au la bază opinii similare. Ba mai mult, persoanele ce fac parte din grupuri de pseudo-științe au șanse mari să primească recomandări pentru grupuri și pagini ce propagă conspirații aflate în extrema dreaptă a spectrului politic, precum QAnon. Ca rezultat, un individ ce are opinii conspiraționiste va rămâne, mai degrabă, în bula să informațională, accentuându-i atât convingerile proprii, cât și neîncrederea în sursele mainstream de știri și informații. Deși algoritmul nu a fost dezvoltat având în vedere propagarea informațiilor false, acesta este un factor catalizator pentru radicalizarea persoanelor și răspândirea dezinformării. Așadar, chiar și dacă giganții tehnologiei își respectă întru totul angajamentul de a înlătura cât mai multe surse de știri false, algoritmul propriu va lucra împotriva lor, îndreptând oamenii spre comunitățile și paginile ce au trecut pe lângă radarul persoanelor sau programelor ce vânează focare de dezinformare.

Sursă foto: Getty Images

Cu toate acestea, problema este și mai complexă. Chiar dacă platformele ar reuși să identifice și să înlăture toate grupurile și paginile ce propagă diferite informații suspicioase, acest lucru s-ar putea să nu le stopeze, ci chiar să le alimenteze. Trebuie luat în considerare faptul că persoanele ce aderă la un anumit set de adevăruri și valori, precum cele QAnon, deja sunt de părere că media mainstream ascunde în mod intenționat adevărul pentru a proteja diverse entități. Astfel, simpla ștergere a grupului QAnon, lucru ce s-a și întâmplat, de altfel, ar putea șubrezi și mai mult fundația propagării de informații factual corecte în mediul online.

Merită analizat și motorul economic ce stă la baza giganților din domeniul tehnologiei. 98,5% din profitul global al Facebook în 2019 are ca sursă reclamele. Noul record de 69,7 miliarde de dolari obținuți din reclame înseamnă pentru Facebook o dovadă a dependenței crescute a oamenilor de social media drept sursă de informare. Diversificarea tipurilor de reclame: de la ad-uri politice, știri, haine, job-uri a făcut ca fiecare utilizator de pe Facebook să genereze un profit de 24,96 de dolari în 2019, comparativ cu 6.81 de dolari în 2013.

Sursă foto: © 2015 BLOOMBERG FINANCE LP

Așadar, ignoră Facebook nevoia de a reglementa propria platforma, ce a fost transformată într-o sursă de informare, sau pur și simplu nu poate? Cu siguranță, ambele afirmații au o valoare de adevăr. Pe de o parte, putem observa că interesul de a face profit primează oricărei intenții etice de a demola imperiul fake news și al propagandei politice. Pe de altă parte, fondatorul companiei, Mark Zuckerberg, afirma că rolul platformei sale nu este de a reglmenta opiniile politice ale oamenilor, declarând că este un mare susținător al libertății de exprimare.

Având în vedere toate argumentele de mai sus, un fapt devine cert: discuția despre codul etic al companiilor de social media este mult mai complexă decât ar putea părea la prima vedere. Da, Facebook, Twitter și alte companii asemănătoare cel mai probabil nu fac tot ce le stă în putință pentru a opri dezinformarea perpetuată cu succes pe platformele lor, dar sunt mai mulți factori în joc. Fie că e vorba de menținerea bunăstării economice sau de un algoritm ce nu face diferența între bine și rău, motivele pentru care rețelele de social media nu acționează vehement în oprirea informațiilor false la rădăcina sunt numeroase, iar aceste probleme nu pot fi oprite printr-o simplă decizie de a inăspri reglementările în privința conținutului platformelor.

Sursă foto: ABC News Photo Illustration, IStock Vectormine

Ilustrație originală True Story Project – Evoluția social media în ultimii ani

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here