Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / WatchDog.md

Republica Moldova se îndreaptă spre alegeri

Săptămâna trecută Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a dispus dizolvarea Parlamentului și a anunțat data alegerilor parlamentare anticipate: 11 iulie, 2021. După mai mult de trei luni de sesiuni de „întrebări și răspunsuri” între fracțiunile parlamentare, președinte și Curtea Constituțională, aceasta din urmă a jucat un rol major în arbitrarea impasului politic.

Președintele nou-ales s-a pomenit cu un Guvern demisionar și cu un nou Prim Ministru în-exercițiu, care are capacități limitate de a lua decizii ce țin de administrarea trebuirllor în stat, cu un Parlament divizat care nu a fost capabil și nici nu a avut intenția să voteze un nou Guvern, cu atentate la independența Curții Constituționale și acuzații de uzurpare a puterii. Toate aceste lucruri au venit pe fond de criză pandemică care, în loc să fie adminsitrată eficient, a fost folosită în scopuri politice.

curtea constitutionala

Sursă foto: Newsmaker MD

 

Lupta imaginară pentru Prim Ministru

Mai bine de 3 luni a durat o criză politică ciudată în Republica Moldova. Chiar dacă mai toți candidații au promis în prezidențiale că dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate sunt iminente – imediat după, socialiștii lui Igor Dodon au început să-și schimbe macazul. Mai mult, PSRM a mers să facă coaliție pe față cu partidul Șor, mișcare sinucigașă din perpestiva imaginii publice. Până și premierul Ion Chicu, numit de Igor Dodon, se pare că nu a înțeles jocul și și-a dat demisia la finele lunii decembrie.

Astfel a fost pus în funcțiune mecanismul constituțional care putea duce la alegeri parlamentare anticipate. Sondajele de opinie, în special cele care nu sunt făcute publice, l-au determinat, totuși, pe Igor Dodon să își trădeze propria promisiune și să încerce să prelungească viața actualului Parlament discreditat. Mizând pe susținerea deputaților afiliați lui Șor și Plahotniuc, Dodon a încercat să impună crearea unui nou Guvern. Rating-urile PSRM au scăzut până spre 20% iar susținerea populară pentru Partidul PAS, afiliat Maiei Sandu a urcat la peste 30%.

protest

Sursă foto: Zdg MD

 

Totuși, Igor Dodon și aliații săi au admis mai multe greșeli copilărești și i-au permis Președintei Sandu să înainteze în două rânduri candidații proprii pentru șefia Guvernului.

Majoritatea PSRM-Șor-Plahotniuc din Parlament a respins ambele tentative, fiind încrezătoare că nu există condiții consituționale pentru dizolvarea Parlamentului. Calculele juridice ale lui Igor Dodon au dat, însă, greș, iar la 15 aprilie Curtea Constituțională a constatat că există două tentative eșuate și termenul pentru formarea Guvernului este depășit, ceea ce îi permite șefului statului să dizolve Parlamentul.

Atentat la integritatea Curții Constituționale

În aceste circumstanțe, pentru a se ține cât mai mult de fotoliile de parlamentari, dar și pentru a-și păstra imunitatea parlamentară, pe 31 martie, 52 de deputați ai Partidului Socialiștilor, ai celor din grupul Pentru Moldova și Partidul Șor, au adoptat o hotărâre privind declararea stării de urgență pe perioada 1 aprilie – 30 mai 2021.

Aceasta era o decizie pentru a iniția acțiuni necesare în gestionarea pandemiei, dar fără un plan concret. Starea de urgență a venit a doua zi după ce Președintele Maia Sandu a trimis o solicitare Curții Constituționale de a constata circumstanțele de dizolvare a Parlamentului. Și asta, în contextul în care toți cei care au susținut această decizie anterior s-au opus unor propuneri similare venite din partea Președintelui.

”Este o încercare de a mai amâna dizolvarea acestui Parlament, o încercare de a prelungi viața acestui Parlament și în aceste luni să-și mai dea legi care-i avantajează și care dăunează țării”, a spus Maia Sandu, în cadrul unei emisiuni TV. Pe cealaltă parte a spectrului, fostul președinte Dodon continuă să folosească pandemia drept motiv pentru poziția pe care o ia: „socialiștii vor face uz de de toate căile constituționale, legale și politice pentru a nu admite alegeri anticipate parlamentare în plină pandemie”. Deputații din opoziția parlamentară au atacat legalitatea instiuirii stării de urgență la Curtea Constituțională.

maia sandu

Sursă foto: Realitatea MD

 

Ca și ultimă reacție și încercare de a evita decizia Curții Constituționale de a anula starea de urgență, deschizând calea pentru dizolvarea Parlamentului, majoritatea Socialiști-Șor a votat anularea unei hotărâri anteriorare a Parlamentului care confirma Președintele Curții Constituționale în funcția de judecător la suprema instanță și au votat un nou judecător timp de o ședință. Acesta a fost, clar, un gest disperat, dar care indică în ce măsură această majoritate circumstanțială încearcă să evite anticipatele.

Partenerii externi au taxat dur atentatul majorității parlamentare la independența Curții Constituționale. Departamentul de Stat american a declarat că încercarea Legislativului de a o înlocui pe Manole cu un alt candidat constituie un atac flagrant la normele democratice și a făcut apel la forțele politice și deputați să respecte legea.

Șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, Peter Michalko, a declarat că „acțiunile din Parlament împotriva Curții Constituționale, inclusiv încercarea de modificare a componenței Curții, sunt un atac clar asupra Constituției Republicii Moldova și asupra independenței CC”.

De cealaltă parte, Ministerul rus de Externe a acuzat Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova, menționând că acest lucru „contribuie la o polarizare și mai mare a societății moldovenești”.

Alegeri parlamentare anticipate

În timp ce se făceau acuzații de uzurpare a puterii de ambele părți ale Parlamentului, Curtea Constituțională s-a întrunit să confirme ilegalitatea acestor hotărâri din Parlament și lipsa puterii juridice a acestora, reconfirmând componența sa. Iar această decizie a fost urmată cu cea din 28 aprilie, când Curtea Constituțională a decis că instituirea stării de urgență de către majoritatea Partidul Socialiștilor-Șor este neconstituțională.

În aceste condiții, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul pentru dizolvarea Parlamentului de la Chișinău și a anunțat că alegerile parlamentare anticipate vor fi organizate pe 11 iulie 2021. Pe când fostul președinte acuza Președinția că ar acționa la indicațiile coordonatorilor din Occident, șefa statului a menționat că după alegeri, Republica Moldova urmează să aibă un guvern responsabil, care se va baza pe o majoritate stabilă și care să servească intereselor oamenilor pentru a putea îndrepta lucrurile în țară.

Aceste ultime declarații descriu, pe scurt, campania pe care urmează să o urmărim. Campania electorală se anunță una dură, mizele actorilor interni sunt mari, dar și cu repercursiuni de ordin geopolitic. De o parte a baricadei sunt grupările oligarhice care, deși sunt în permanente conflicte între ele, coalizează în fața pericolului comun – reformarea justiției.

Or, refoma sistemului de drept, stârpirea impunității și a schemelor de mare corupție este ceea ce își asumă Maia Sandu și forțele politice care o susțin. De partea opusă – Kremlinul mizează pe Socialiști și pe grupările oligarhice pentru a evita cu orice preț transformarea Republicii Moldova în stat de drept, adică ancorarea țării pe calea integrării în Uniunea Europeană.

Pentru mai multe analize True Story Project despre Republica Moldova, puteți accesa: Dilema vaccinării în Republica Moldova și Republica Moldova sub Maia Sandu: un nou început.

 

Sursă foto: Oficial MD

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și