close_icon
#Newsletter Exclusive / Mălina Mîndruțescu

Mai este „relația specială” SUA-Marea Britanie relevantă?

La fiecare 4, respectiv 8 ani, când America alege un nou președinte, acesta are de obicei o viziune diferită cu privire la relația transatlantică decât predecesorul său. Prin urmare, la fiecare câțiva ani Europa trebuie să se ajusteze unui nou „lider al lumii libere”.

Odată cu plecarea lui Donald Trump de la Casă Albă, venirea lui Joe Biden va schimba regulile jocului și felul în care viitorul președinte #46 se va raporta la principalul său aliat anglo-saxon, care până recent reprezenta o punte de comunicare între Statele Unite și membrele Uniunii Europene. În timp ce finalizarea negocierilor Brexit se apropie cu pași repezi – ieșirea oficială a Marii Britanii din UE va avea loc în ultima zi a acestui an – Boris Johnson, prim ministrul britanic își pusese speranțele în Administrația Trump și continuarea unei relații speciale.

Johnson & Trump – o prietenie ideologică

Pe parcursul campaniei de referendum de ieșire din UE, Boris Johnson a fost printre cei mai vocali susținători ai Brexit. În 2016 – când referendumul a avut loc și când Trump a fost ales președinte – doi piloni ai stabilității dintre cele două state începeau să se clatine. De la jumătatea lui 2019,  de când Johnson a venit la Downing Street, prim ministrul britanic a văzut în Trump un aliat, președintele fiind un entuziast și susținător al mișcării Brexit.

Însă, ca și parte a simpatiei pe care acesta o împărtășește pentru ieșirea Marii Britanii din UE, Johnson nu dorește izolarea uneia dintre cele mai importante economii și democrații europene de restul statelor membre. Viziunea lui Johnson era de a crea o Mare Britanie globală. Nicidecum o retragere a țării din bine-cunoscutul său multilateralism, ci mai degrabă parteneriate bilaterale și o suveranitate mai mare asupra propriei viziuni cu privire la politica externă.

sua marea britanie

Sursă foto: Foreign Policy

 

Speranța unui acord comercial bilateral cu Statele Unite era printre ambițiile cele mai mari cu privire la viziunea de Brexit a lui Johnson. Acesta și-a creat și a menținut o relație apropiată cu Președintele Trump, în speranța că un acord se va materializa, însă fără succes. Prin urmare, viziunea de „America First” a lui Donald Trump nu pare să fi adus vreun beneficiu Marii Britanii.

Desigur, având în vedere efectele pandemiei – Statele Unite este țara cu cele mai multe cazuri și decese de Covid-19  – prioritatea lui Biden va fi de a restaura stabilitatea economică și de a ține în frâu pandemia. Pandemia fiind în prim-plan, este puțin probabil să vedem un acord economic cu Marea Britanie ca fiind o prioritate în agenda viitorului președinte pentru 2021.

Relația Specială?

Conceptul de „relație specială” dintre America și Marea Britanie își are rădăcinile de pe vremea Războiului Rece. La momentul respectiv, președintele francez Charles de Gaulle era o prezență vocală împotriva imperialismului american, iar Germania se afla încă sub umbra celui de-al doilea război mondial, fiind și scena principală de tensiune dintre America și Uniunea Sovietică. Din cauza acestor realități politice, oficialii de la Washington s-au simțit nevoiți să clădească o punte de comunicare cu cei de la Londra pentru a afla ce se întâmplă pe continentul european.

Acum, lucrurile nu mai sunt la fel ca în urmă cu 50 de ani. Balanța de putere s-a mutat de la Londra înspre Est – spre Germania și Franța, liderii de-facto al blocului UE, spre Italia, Spania și chiar, Polonia – semnalând o atenție sporită asupra celor mai importante state membre din cadrul blocului european.

brexit

Victoria lui Biden vazută în ziarele britanice pe 8 noiembrie 2020. (Getty Images)

 

Semnificația istorică și politică a acestei relații speciale nu va dispărea, iar America va continua să aibă un dialog apropiat cu Marea Britanie. Însă, în ceea ce privește influența americană  asupra politicilor europene, a direcției statelor membre și a viitorului întregului bloc UE, Londra nu va mai putea juca rolul privilegiat cu care se obișnuise. Deși relația specială va continua, aceasta cu siguranță nu va mai fi la fel de semnificativă ca înainte. Acest lucru poate fi semnalat de multiplele conversații telefonice pe care Biden le-a avut deja cu liderii europeni, gest care confirmă că Administrația Biden va relua angajamentul Americii de a menține alianțele tradiționale și diplomația multilaterală.

Potențial de colaborare

Acestea fiind spuse, există multe aspecte cu potențial de colaborare și interes între cele două state care nu sunt îngrădite de conceptul UE. Printre cele mai importante se numără încălzirea globală. În 2021, Marea Britanie va găzdui Conferința de încălzire globală din cadrul ONU la Glasgow. Având în vedere că Trump a declarat de nenumărate ori că nu crede în încălzirea globală, Johnson va putea să clădească un dialog acum că Biden se află la Casa Albă. De asemenea, viitorul președinte și-a centrat întreaga campanie în jurul încălzirii globale. Un viitor acord cu Marea Britanie pe acest subiect i-ar putea clădi reputația și moștenirea politică lui Biden în jurul acestei probleme globale.

O altă potențială punte de colaborare între SUA lui Biden și Marea Britanie va fi subiectul China și Rusia. Aceste două mari puteri emergente au sisteme total diferite și se ciocnesc cu statele din vest pe probleme precum drepturi ale omului, securitate, tehnologie și sisteme de valori. Tradițional, SUA și Marea Britanie au împărtășit abordări asemănătoare cu privire la cei doi mari actori ostili ai lumii libere, iar Biden va avea nevoie de aliați în această luptă.

marea britanie

Sursă foto: Financial Times

 

Un ultim punct de colaborare între cele două țări ar putea privi politica externă. Stabilirea unei viziuni globale a Regatului Unit ar putea fi un pion important pentru reafirmarea puterii militare a Americii. Prin urmare, Statele Unite ar putea să prioritizeze tensiunile care au loc la nivel global – cele din Libia, Nagorno-Karabach și dintre Turcia și Grecia fiind doar câteva -. Contrar abordării lui Trump de a se retrage din parteneriate internaționale și de a limita intervențiile Americii că justițiar al lumii, Biden ar dori că țara pe care o va conduce să revină la abordările care au consacrat-o.

Însă, înainte ca viitorul Președinte să pună în aplicare toate aceste ambiții pentru o nouă America la nivel global, există multe probleme pe care acesta trebuie să le rezolve acasă. Deși Biden a câștigat alegerile, Trump a luat aproape 72 de milioane de voturi – , iar clivajul dintre cele două părți ale Americii pare să fie la fel ca în 2016, dacă nu chiar mai rău. Rezultatul acestor alegeri nu ar trebui luat ca o victorie, ci ca un semnal de alarmă. Parte din responsabilitatea lui Biden ca președinte este încercarea da a limita acest nivel de partizanat și polarizare politică nemărginit înainte de a-și imagina cum își va clădi moștenirea politică.

Pentru alte analize True Story Project despre Joe Biden, puteți accesa: „Politica externă a lui Joe Biden: între ruptură și continuitate” și „Victoria lui Biden și eșecul lui Trump: între două Americi”.

 

Sursă foto: Reuters

#Te-ar mai putea interesa și