Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Mălina Mîndruțescu

Războiul din Ucraina continuă

Luni, forțele ucrainene de la oțelăria din Azovstal au capitulat în fața armatei rusești, după săptămâni bune de lupte, la cererea armatei Ucrainei. Prezența forțelor ucrainene reprezenta ultima ramură de ofensivă împotriva Rusiei din Mariupol.

Capitularea soldaților de la Azovstal presupune o victorie a Rusiei asupra orașului Mariupol din sudul Ucrainei, de o importanță strategică extrem de mare. În decursul războiului, Rusia a avut multe eșecuri, însă regimul Putin a subminat într-o oarecare măsură capacitatea Ucrainei de a se apăra.

Fiind nevoită să se retragă dintr-o ofensivă mai largă și mai complexă asupra întregii țări, după multiple eșecuri militare, strategice și, în urma pierderii a mii de soldați, Rusia a schimbat tactica luna trecută, retrăgându-se înspre estul Ucrainei și canalizându-și eforturile și resursele în regiunea de est a țării.

În ultimele săptămâni, spre surprinderea Rusiei, nici estul Ucrainei nu a fost o regiune îndeajuns de mică, încât să prezinte un demers sustenabil pentru armata rusă – teritoriul Ucrainei, cea mai vastă țară din Europa după Rusia, nu e ușor de parcurs, ori de răpus, în special în contextul în care guvernul de la Kiev apelează agresiv la susținerea Alianței vestice, aceasta beneficiind de fondurile și resursele vaste pe care țara le-a primit în aceste trei luni, de la începutul conflictului.

Astfel, în ultima lună, Rusia a părut să se concentreze pe un obiectiv și mai limitat, și anume lărgirea teritoriilor dinăuntrul regiunii Donbas. Dar, conform analiștilor militari, abilitatea trupelor rusești de a securiza chiar și mari câștiguri strategice în acea zonă a fost dificil.

Mai bine de 200 de oameni se adăposteau în oțelăria din Azovstal. Mulți dintre cei care erau grav răniți au fost evacuați în orașe sub control rusesc, armata ucraineană declarând că aceștia vor urma să fie aduși înapoi pe teritoriul Ucrainei. Este neclar câți oameni au rămas în oțelărie. În urma anunțului că forțele Ucrainei capitulează, președintele Volodimir Zelenski a declarat, făcând referire la ultimii soldați rămași care și-au păstrat pozițiile, apărând oțelăria, că administrația speră că „ne vom salva băieții”.

Însă, marți, sute de soldați ucraineni care luptau la oțelărie, ultimii apărători din Mariupol, au ajuns în custodia regimului de la Kremlin, aceștia fiind transportați în teritorii din Ucraina deținute de armata rusă. Oficialii ruși au dat de înțeles că cel puțin o parte dintre aceștia vor fi luați ca prizonieri de război.

Învingerea ofensivei ucrainene de la Azovstal a venit ca o veste amară pentru țară, care, de la începutul conflictului, și-a împământenit antipatia față de Rusia. Astfel, odată ce vestea că soldații au capitulat, mulți au început să-și facă griji de soarta lor. Multiplele încercări de negociere, care au avut loc în aceste trei luni, au eșuat.

Pe lângă evoluțiile de la Azovstal, cealaltă mare veste a săptămânii este declarația Finlandei și a Suediei că acestea vor începe demersurile de aderare la NATO, un semnal că alianța transatlantică a devenit mai puternică, ca urmare a conflictului, iar granițele Rusiei mai înconjurate de NATO, într-o mobilizare fără precedent, care a schimbat radical peisajul de securitate din Europa.

nato finlanda suedia

Sursă foto: EPA

 

Miercuri, cele două țări au înmânat simultan cererea de aderare la NATO în mod oficial.

„Finlanda și Suedia au convenit să treacă prin acest proces mână în mână, iar mâine vom depune cererea împreună. Aderarea la NATO întărește securitatea Suediei, dar și în regiunea Mării Baltice. Faptul că aplicăm împreună cu Finlanda înseamnă că putem contribui împreună la securitatea din nordul Europei”, a declarat marți, prim-ministra Suediei, Magdalena Andersson, într-o conferință de presă comună la Stockholm, ținută alături de președintele finlandez, Sauli Niinistö.

Rusia, care împarte o graniță de peste 1300 km cu Finlanda, se vede nevoită să reacționeze acum și împotriva aceste decizii. În timp ce forțele rusești sunt prinse în mijlocul mai multor conflicte în Ucraina, armata suferind daune considerabile, iar avansurile strategice nefiind la nivelul așteptărilor lui Putin, conducerea de la Moscova nu mai are multe resurse rămase pentru a-și apăra și granița cu Finlanda. De la începutul războiului, granița cu țara nordică a fost lăsată descoperită.

Rusia furnizează Finlandei cantități mici de gaz și petrol, dar țara era deja pregătita să limiteze dependența de aceste resurse naturale, pentru a merge în tandem cu decizia Uniunii Europene de a reduce dependența de Rusia pe tot palierul, în special în contextul resurselor energetice. O decizie a venit din partea companiei de stat rusească, RAO Nordic, care a declarat că va opri exporturile de electricitate înspre Finlanda, deși e neclar dacă acțiunea a fost menită ca o pedeapsă împotriva dorinței Finlandei de a adera la NATO.

Potențiale următoare mișcări punitive din partea Rusiei împotriva Finlandei ar putea presupune atacuri cibernetice țintite asupra infrastructurii finlandeze, deși țara este extrem de bine pregătită împotriva unor astfel de amenințări.

„De fapt, nu sunt foarte multe lucruri, pe care  (rușii) le pot folosi pentru a ne amenința. Nu au puterea politică, militară și nici economică” a spus Generalul Pekka Toveri, fost șef în serviciile de informații militare ale Finlandei, pentru Washington Post.

parlament

Sursă foto: The Guardian

 

Turcia a declarat că nu va susține cererea de aderare ale celor două țări. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a spus că aderarea celor două țări și extinderea alianței NATO până la granița Rusiei ar provoca agresorul și mai mult, ceea ce ar putea cauza o posibilă extindere a războiului în afara granițelor ucrainene.

De asemenea, un alt motiv al președintelui este faptul că Suedia și Finlanda adăpostesc teroriști, conform spuselor acestuia. Liderul se referă la faptul că cele două țări au oferit protecție și drept de ședere unor membrii PKK (Kurdistan Workers’ Party), principala organizație armată, care luptă împotriva acțiunilor represive împotriva comunității kurde din Turcia, pe care guvernul turc, sub conducerea lui Erdogan, le-a luat în ultimii ani.

Pentru alte analize True Story Project despre situația din Ucraina, puteți accesa: „Sweden and Finland are eyeing NATO” și „Este Rusia imună în fața sancțiunilor impuse de Vest?”

 

Sursă foto: Associated Press

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și