Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / True Story Project

Războaiele invizibile ale viitorului

Miercuri, 8 decembrie, a avut loc ediția cu numărul 31 a proiectului Future Talks, cu titlul „Războaiele invizibile ale viitorului” (ediția poate fi urmărită integral aici). Invitate la dezbatere au fost Alina Achim-Inayeh, GMF Office Bucharest, și Oana Popescu-Zamfir, Global Focus Center, moderator fiind Ciprian Stănescu, din partea Social Innovation Solutions, organizatorul Future Talks. Future Talks este un proiect Social Innovation Solutions început în 2020 alături de UniCredit Bank și Confederația Patronală Concordia.

Tema discuției din această ediție a Future Talks a fost realitatea războaielor invizibile, extinsă la contribuția NATO în combaterea lor, la identificarea zonelor de risc și la România, ca spațiu vulnerabil, precum indică Index Vulnerability 2021.

Formatul fiind structurat în jurul întrebărilor, de-a lungul acestei prezentări a evenimentului, vom puncta cele mai importante întrebări puse de Ciprian și răspunsurile sau reacțiile celor două invitate, în mare parte complementare ori similare.

Ce este un război invizibil? Este diferit de un război hibrid?

Un război invizibil este un război care se petrece undeva după cortină, în aparentă liniște, departe de imaginea cunoscută a unui conflict militar direct. Războaiele hibride, informaționale, cognitive sau societale pot fi toate fețe ale războiului invizibil, în care inamicul nu se arată și nu își asumă actele de agresiune. Instabilitatea internă și dezbinarea socială sunt simptome ale unui astfel de conflict, iar rețelele de socializare și mainstream media fac parte din gama instrumentelor de operare.

Ambele invitate au subliniat că războaiele viitorului, chiar și în forma lor armată, vor ajunge să fie invizibile prin mijloacele tehnologice utilizate, care le subtilizează intervenția, de tipul aparatelor aeriene nedetectabile.

Are NATO un rol în combaterea războaielor invizibile?

Oana Popescu-Zamfir crede că este fundamental rolul NATO în cazul țărilor ca România, care nu au resurse ori tradiția de a investi în cercetare și dezvoltare și care nu și-ar putea permite tehnologia viitorului. NATO înglobează de câțiva ani domeniul cibernetic ca domeniu operațional, asemenea domeniilor naval sau aerian. Important pentru gestionarea pericolului războaielor invizibile este și Art. 3 din Tratatul Nord-Atlantic, care vizează reziliența, ameliorarea vulnerabilităților, obiectiv pe care NATO pune tot mai mare accent.

La întrebarea ,,Cum arată un rol operațional al NATO în cadrul problemei migratorii la granița Poloniei cu Belarusul?’’, Alina Achim-Inayeh răspunde că nu este definitivată încă o strategie, dar există un instrument important – public diplomacy – care sprijină acțiuni de informare și conștientizare a fenomenelor sociale la nivel de populație.

Cu privire la viitorul conflictului, izbucnirea unui război convențional se anunță destul de improbabilă, atâta timp cât există alte mijloace mai puțin costisitoare de a ține situația sub control.

Marea Chinei de Sud, mai explozibilă decât Marea Neagră?

,,Ceea ce Crimeea înseamnă pentru Rusia, înseamnă Taiwan pentru China.’’, a subliniat Alina Achim-Inayeh, reprezentant GMF Office București.

Confruntarea celor mai mari două puteri ale lumii, China și Statele Unite ale Americii, face din Marea Chinei de Sud un spațiu de testare a celor mai noi și performante arme și echipamente de război, un spațiu aflat și sub riscul accidentelor. Acest conflict pare să eclipseze, la nivel global, tensiunile din Marea Neagră.

Vulnerability Index 2021

Global Focus Center, în parteneriat cu GLOBSEC, a elaborat un index de vulnerabilitate în fața interferențelor externe în procesele democratice. România, la fel ca Cehia, are cel mai bun scor în materie de reziliență datorită orientării pro-occidentale constante, însă vulnerabilitățile principale sunt de natură internă, în special în forma mass-mediei subordonate anumitor grupuri de interese și în forma site-urilor de știri părtinitoare.

O primă concluzie care se desprinde din studiu este aceea că, în timp ce influențele maligne externe sunt contracarate, pentru tulburările interne, pentru construirea rezilienței societale, instrumentele lipsesc.

După participarea la două dezbateri cu privire la gestionarea și combaterea influenței maligne, organizate cu sprijinul Ambasadei Olandei, Diviziei de Diplomație Publică a NATO și Open Information Partnership, axate pe contracararea dezinformării și pe comunicarea strategică și reziliență, Oana Popescu-Zamfir recomandă modelele suedez, britanic și baltic pentru crearea unor sisteme receptive atât la influențele externe, cât și la vulnerabilitățile interne.

Per total, zona Europei Centrale și de Est nu obține scoruri bune în index. Aplicat la Occident, studiul ar revela rezultate mai bune, probabil cu o mai mare omogenitate la nivel de regiune, însă tendința generală, temporal vorbind, este de scădere pe tot cuprinsul continentului.

Cum ar trebui să privească mediul privat la pericolul războaielor invizibile și la vulnerabilitățile exprimate în index?

Pe scurt, cu îngrijorare, pentru că descreșterea încrederii în piața liberă și naționalismul economic sunt efecte ale războiului informațional. Imaginea antreprenorului are de suferit la nivelul mentalului colectiv, iar partidele politice capitalizează de pe urma acestor atitudini pentru a câștiga electorat.

Care sunt viziunile tinerilor din România?

Tinerii din România, la fel ca restul societății, sunt și ei polarizați, divizați în două grupuri mari: tinerii care se identifică valorilor occidentale, deși au și chestionări, și tinerii care se identifică mai mult valorilor tradiționale, reflectate și în preferințele geopolitice. O informare mai bună ar ajuta la corectarea tendințelor extremiste.

Care este cea mai mare provocare existentă în spațiul românesc pe termen scurt și mediu?

Opoziția manifestată la nivel de societate față de curentele de modernizare, democratizare și liberalizare, spune Oana Popescu-Zamfir, este fenomenul care ar trebui să ne preocupe cel mai mult în prezent. Concret, efectele acestei atitudini se traduc și vor continua să se traducă prin mai puțină libertate personală, mai ales în privința femeilor, printr-o mai limitată libertate de exprimare, prin discriminare și prin inechitate.

Vă mai recomandăm și Global Gateway – Planul UE de a contracara influența Chinei și Noi scântei cosmice provocate de Rusia.

 

Sursă foto: Facebook/Social Innovation Solutions

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și