Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Răspunsul României la criza refugiaților

În urma izbucnirii Războiului din Ucraina, criza refugiaților a devenit o chestiune națională pentru România, atât autoritățile, cât și mediul privat și cetățenii încercând să reacționeze prompt. Tot acum, încep însă să apară și numeroase întrebări cu privire la destinul pe termen lung al refugiaților pe teritoriul țării noastre.

Peste 70.000 de cetățeni ucraineni intraseră până luni, 28 februarie, pe teritoriul țării noastre. Dintre aceștia, aproape jumătate s-au aflat doar în tranzit, îndreptându-se spre alte destinații europene. Potrivit calculelor autorităților, aceste numere vor crește, cel mai probabil, în următoarele zile.

Țara noastră a dat dovadă atât de solidaritate, într-un război care se poartă tot mai aproape de granițele noaste, cât și de organizare rapidă, punând la dispoziția refugiaților numeroase spații – tabere speciale, școli, săli de sport, stadioane. La acestea se adaugă și persoanele dispuse să ofere adăpost. Și mediul privat a reacționat prompt la situația de criză, oferind mâncare, medicamente sau chiar servicii sanitare și facilități de transport aerian.

Atât televiziunile, cât și mai multe ONG-uri au organizat, la rândul lor, campanii de întrajutorare, colectând haine și alte obiecte de uz casnic, medicamente și produse de igienă sau chiar bani de la numeroasele persoane dispuse să ajute. De asemenea, Vama Siret, principalul punct de intrare în țară al refugiaților a fost întărită cu personal auxiliar al poliției de frontieră.

Răspunsul României de până acum la criza refugiaților ucraineni este semnificativ mai bun decât preconizau unele analize, de dinainte de criză. Comparând cu alte crize ale migranților, de data aceasta, nivelul de mobilizare a fost unul înalt, pe toate palierele.

Dacă inițial se credea, în baza datelor statistice din ultimii ani, că România ar putea caza mai puțin de 5k de refugiați, în cele șase centre specializate existente pe teritoriul țării noastre și că un val masiv de imigranți ar conduce la colapsul sistemului de protecție a frontierelor, autoritățile au reușit, prin planuri specifice să gestioneze criza.

Recent, președintele Klaus Iohannis a anunțat crearea pe teritoriul țării noastre a unui „hub”, pentru donațiile internaționale destinate Ucrainei. Astfel, România ar funcționa ca un centru care să ofere facilitățile logistice care să permită colectarea ajutoarelor și transportarea acestora spre Ucraina.

Totodată, premierul Nicolae Ciucă a declarat că România a activat procedeele de finanțare ale Uniunii Europene pentru migrație și protecție civilă și că, în continuare, caută sprijinul celorlalte state membre pentru gestionarea crizei prezente.

punct trecere vama

Sursă foto: Constanța de Azi

 

Unele voci din țară sunt deja optimiste cu privire la destinul refugiaților pe teritoriul țării noastre. Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, face chiar o predicție deosebit de optimistă, apreciind că „România ar putea primi lejer 1 milion de refugiați, dar are nevoie de o strategie a spațiilor de cazare.”

Prioritar, pentru acesta, ar fi ca România să poată organiza diferite spații de cazare în jurul marilor orașe pentru a direcționa fluxul migranților spre centrele economice ale țării. Ciucu mai arată că integrarea ucrainenilor în piața muncii românească ar fi binevenită, având în vedere că aceștia nu vor avea nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de până la 9 luni.

Pe de altă parte, voci mai pesimiste arată că România s-a pregătit destul de slab pentru criza refugiaților și că mai degrabă s-a adaptat din mers, neputând asigura refugiaților decât „16 lei pe zi și un sandviș”, în vreme ce ajutorul venit din mediul privat sau chiar de la diverse persoane s-a arătat de fiecare dată a fi mai substanțial. Totodată, în urma unor analize mai circumspecte, se arată că granița spre țara noastră va reprezenta pentru mulți refugiați doar o „haltă” în drumul lor spre țările mai bogate din Vest.

În ceea ce privește drepturile refugiaților ucraineni în România, Bogdan Preda, consilier de integrare la Consiliul National Român pentru Refugiați, a arătat că odată ce aceștia primesc statutul de refugiați, se bucură de aceleași drepturi precum cetățenii români, de muncă, medicale sau la educație, cu excepția anumitor drepturi politice.

De asemenea, aceștia vor putea opta pentru un ajutor nerambursabil, în cazul în care nu au surse de venit și nu posedă mijloace de întreținere, în valoare de 540 de lei pe lună, pentru o perioadă de maximum 12 luni. În cazul în care un cetățean solicită acest lucru printr-o cerere, se poate porni procedura de azil politic, pentru a beneficia de protecția oferită de statul român.

Până în acest moment, aproximativ 400 de cetățeni ucraineni au cerut azil politic în România. Bogdan Preda a mai subliniat faptul că pentru intrarea în România, refugiații trebuie să prezinte în continuare acte valabile de călătorie.

refugiati

Sursă foto: Aktual 24

 

Tot în acest sens, Comisia Europeană a propus, miercuri, 2 martie, o nouă legislație care va asigura protecția refugiaților de război din Ucraina, precum și introducerea unui permis de ședere și de acces la piața muncii din țările unde  aceștia se adăpostesc. Uniunea Europeană este interesată, totodată, să susțină sistemele de protecție de frontieră în țările membre, pentru a menține securitatea cetățenilor.

Printre prevederile noii legislații se numără o serie de măsuri luate având în vedere caracterul excepțional al situației: protecție și drepturi imediate, formalități reduse în cazul solicitărilor de azil sau a statutului de refugiat, împărțirea responsabilității între statele membre și oferirea de sprijin suplimentar prin agențiile Uniunii Europene.

Deși este, poate, prea devreme pentru a ne întreba care va fi destinul refugiaților ucraineni pe teritoriul țării noastre și cum ar arăta piața muncii, odată ce aceștia vor fi angrenați în muncă, este important ca Guvernul să aibă deja în analiză aceste lucruri, dat fiind că există mai multe proceduri, mai ales privind birocrația, care trebuie deja reconsiderate pentru a crea cadrul administrativ în acest sens.

Dacă v-a plăcut acest articol marca True Story Project, vă recomandăm și altele pe teme asemănătoare, ca: Criza din Ucraina ia amploare sau Rusia a pornit invazia online.

 

Sursă foto: Știrile PRO TV

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și