Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici! Verifica Menajeria de Fake News Apasa Aici!
close_icon
#Analize / Ovidiu Achim

Răspunsul României la criza afgană

Istoria misiunii NATO în Afganistan începe în 2001, odată cu implicarea armatei americane în regiune, după atentatele de la 11 septembrie. Operațiunea Enduring Freedom, desfășurată cu sprijinul armatelor a 40 de țări, printre care și România, a avut ca scop declarat anihilarea grupării teroriste al-Qaeda, bazată atunci în Afganistanul dominat de talibani, și pacificarea zonei. Odată cu retragerea americană din zonă misiunea militarilor români se încheie, însă întrebările cu privire la implicațiile crizei afgane pentru țara noastră rămân încă fără răspuns.  

Misiunea militară desfășurată pe durata a peste 19 ani este cea mai amplă campanie la care a luat parte Armata României în epoca modernă. Implicarea noastră a început în anul 2002 cu 265 de soldați și 15 medici. Pe parcursul următorilor ani, peste 693 de trupe românești au ajuns în Afganistan, România fiind țara cu a cincea cea mai semnificativă contribuție în acest teatru de operații. Misiunea României s-a încheiat oficial în luna iunie a acestui an.

Evenimentul a fost marcat de o paradă miltară organizată la Arcul de Triumf în onorea militarilor români întorși de la datorie și în memoria celor 27 de victime și 131 de răniți. Faptele eroice ale militarilor români au fost omagiate de Președintele României printr-un discurs solemn în care aceștia au fost numiți „eroii generațiilor noastre”.

Luni, 16 august, a fost formată o celulă de criză în România cu privire la situația din Afganistan, în contextul sporirii pericolului odată cu uzurparea puterii acestui stat de către talibani. România a început operațiunile de repatriere a celor 35 de cetățeni români aflați încă în Afganistan, cu ajutorul Forțelor Aeriene Române. Aceștia vor fi ajutați să părăsească Afganistanul fie cu un avion al NATO, fie cu un avion românesc, după cum explica Florin Cîțu.

Pe lângă această misiune, celula de criză desfășoară o activitate permanentă de analiză a avoluției situației din Afganistan. Administrația Prezidențială a declarat că „ România va continua activ consultările și coordonarea politice cu partenerii din Uniunea Europeană, aliații din NATO, inclusiv cu Statele Unite, pentru evaluarea evoluțiilor, a efectelor lor și pentru adoptarea măsurilor care se impun pentru gestionarea acestora.”

Premierul a recomandat tuturor românilor care se află în Afganistan în acest moment să contacteze misiunea diplomatică a României din Pakistan, nivelul de alertă fiind maxim. Miercuri, 25 august, Klaus Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a dezbate implicațiile situației prezente pentru România.

soldati romani afganistan

Sursă foto: Evz

 

De altfel, Bogdan Aurescu a participat marți, 17 august, la o reuniune extraordinară a miniștrilor afacerilor extrene din statele membre UE. În declarația Înaltului Reprezentant în numele Uniunii Europene se preciza că „UE intenționează să sprijine în continuare poporul afgan și democrația, buna guvernanță, drepturile omului și dezvoltarea socială și economică în țară, inclusiv eforturile de prevenire și gestionare a riscurilor asociate cu menținerea stării de conflict într-un Afganistan instabil, care duce la instabilitate regională, trafic de droguri și migrație ilegală necontrolată.”

De asemenea, se mai sublinia importanța crescută a colaborării cu partenerii din Asia Centrală pentru combaterea terorismului, ca angajament colectiv al UE. De asemenea, colaborarea cu un viitor guvern afgan a statelor membre va fi condiționată de soluționarea conflictului în manieră pașnică și durabilă și garantarea respectării drepturilor și demnităților omului, inclusiv a femeilor și persoanelor care aparțin minorităților.

Totodată, UE va continua să ofere asistență umanitară poporului afgan și va sprijini vecinii acestuia pentru a depăși dificultățile cauzate de creșterea fluxului de refugiați și migranți. O nouă discuție între miniștri afacerilor extrene din statele membre pe marginea subiectului va avea loc în 2-3 septembrie la Gymnich.

cetateni afgani

Sursă foto: Digi Sport

 

Una dintre cele mai importante măsuri pentru pregătirea unui potențial val de refugiați din Afganistan anunțată până acum de Guvern este suplimentarea spațiilor de cazare pentru refugiați. În prezent, țara noastră dispune de 751 de locuri, dispuse în 6 centre din Timiș, Maramureș, Suceava, Giurgiu, Galați și în București, dintre care doar 217 sunt disponibile, dar, în caz de nevoie, capacitatea ar putea fi crescută cu încă 500 de locuri.

Mai mult, la Galați și Crevedia se construiesc, în prezent, noi centre, unde vor fi disponibile încă 300 de locuri, respectiv 500 de locuri. Dacă această capacitate va fi ocupată în proporție de 90%, imigranții care ajung în România ar putea primi e la statul român suma de 1000 de lei pentru chirie și întreținere.

Deși până în prezent s-a cerut țărilor din jurul Afganistanului să formeze un coridor umanitar pentru refugiații afgani, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a solictat ca toate statele membre să primească o parte dintre potențialii refugiați afgani evacuați de la Kabul, promițând că Uniunea va oferi sprijin economic.

Până la acest moment nu există, însă, o reacție oficială din partea Guvernului României cu privire la cota de migranți pe care țara noastră ar putea-o primi. În acest sens, Cîțu a precizat că aceste lucruri sunt încă în discuție la nivelul MAPN, dar că avionul trimis de români în Afganistan ar putea salva și alte persoane. Alte surse preconizează, însă, că mii de refugiați afgani ar putea ajunge pe teritoriul României, prin frontiera cu Serbia.

De altfel, purtătorul de cuvânt al Inspectoratul General pentru Imigrări adeclarat că deja această instituție a primit 2700 de cereri de protecție din partea diferitor cetățeni afgani. În ceea ce privește țările vecine, Ungaria a declarat deja că va accepta migranță afgani doar în număr limitat, impunând o serie de restricții.

Dacă v-a plăcut analiza aceasta, puteți citi și alte analize marca True Story Project referitoarela politica extrenă: O Germanie fără Angela Merkel sau Retragerea trupelor din Afganistan

 

Sursă foto: Fanatik

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și