close_icon
#Newsletter Exclusive / Alexandru Văleanu

Proteste în Țara Sfântă

Care sunt motivele din spatele protestelor din Israel? De la acuzațiile de corupție împotriva premierului Netanyahu și până la gestionarea pandemiei, instabilitățile par a se accentua de la o zi la alta.

Pe o fâșie de pământ dintre Africa și Asia, extrem de importantă din punct de vedere geopolitic, ce măsoară doar o zecime din teritoriul României, ultimele luni au fost definite de proteste, investigații de corupție, grave probleme economice și conflicte regionale. Este, bineînțeles, vorba de Israel. Pentru a putea înțelege mișcările sociale ce au izbucnit în a doua jumătate a acestui an, trebuie să examinăm relația vulcanică dintre Benjamin Netanyahu și poporul israelian. Pe parcursul acestei analize, voi trece extensiv prin cauzele protestelor masive care nu sunt relevante doar pentru societatea israeliană, ci pentru toată regiunea Orientului Mijlociu.

Cauzele acestor proteste

Întrucât Israelul este o țară cu probleme de o complexitate aparte, precum este cazul în majoritatea statelor din Orientul Mijlociu, nu vom putea aborda toate argumentele istorice care să explice actualele proteste. Așadar, aceste paragrafe vor fi dedicate cauzelor principale din spatele mișcărilor sociale: acuzațiile de corupție împotriva lui Netanyahu și gestionarea ineficientă pandemiei.

Benjamin Netanyahu a deținut funcția de prim ministru timp de 14 ani și, deși încă de la început a fost o figură controversată, adevăratele probleme au izbucnit când acesta a reușit să formeze o coaliție de urgență în Parlament alături de rivalul politic Benny Gantz. În pofida numeroaselor încercări de a-l demite pe Netanyahu, nici populația și nici partidele adverse nu au reușit, acesta asigurându-și funcția până în octombrie 2021, când va fi înlocuit de partenerul său de coaliție, Benny Gantz.

proteste

Sursă foto: Axios

 

În urma acestor 14 ani de conducere, Netanyahu este investigat pentru fraudă, luare de mită și abuz în serviciu. Deși cazurile sunt multiple, cea mai gravă acuzație este aceea conform căreia Netanyahu a oferit favoruri în valoare de 500 de milioane de dolari companiei  Bezeq Telecom Israel în schimbul publicității pozitive pe care compania i-a făcut-o prin intermediul ziarului Walla.

Prezumția de corupție nu este o noutate nici în Israel și nici în cariera lui Netanyahu, dar ce este nou și a fost catalizatorul protestelor este proasta gestionarea a pandemiei. Primele măsuri ale premierului de la începutul crizei sanitare au fost relativ bune. Acesta a început prin a interzice toate zborurile din China în ianuarie. Apoi, în februarie, a interzis toate zborurile dinspre estul Asiei, iar de la mijlocul lunii martie, a închis granițele pentru toți non-israelienii.

Aceste măsuri combinate cu o carantinare totală au făcut ca Israelul să aibă una dintre cele mai mici rate de infectare din lume. În schimb, toate aceste măsuri au venit cu un preț. La începutul lui aprilie, rata șomajului a ajuns la maximul istoric de 24.4%. În acel moment, conducerea de la Ierusalim a avut de luat o decizie foarte dificilă: alegerea între bunăstarea economică și sănătatea populației.

Astfel, de la mijlocul lunii mai, țara a început să se redeschidă treptat, începând cu școlile și grădinițele, iar precum era de așteptat numărul cazurilor a explodat. Doar în școli s-au înregistrat peste 2000 de persoane infectate în 2 luni de la deschidere, iar la nivel național numărul de cazuri zilnice a ajuns până la devastatoarea cifră de 11,316 la dată de 23 septembrie.

Pentru a contracara atât numărul crescător de cazuri, cât și protestele masive împotriva sa, Netanyahu împreună cu coaliția nou formată au decis la sfârșitul lunii septembrie să instituie o nouă carantină la nivel național, prin care au interzis și mișcările sociale ce deveniseră o parte din realitatea contemporană a orașelor mari, precum Ierusalim și Tel Aviv. Liderii protestatarilor au criticat această lege, spunând că a fost luată pentru a opri protestele anti-Netanyahu și nu pentru a reduce numărul cazurilor de Covid-19.

Evoluția acestor proteste ca fenomen social

Începând cu luna iunie și până acum, scopul protestelor a fost același: demiterea lui Benjamin Netanyahu. Deși protestele au fost majoritar pașnice, în mod special la început, prima reacție a premierului a fost aceea de a-i declara pe participanți anarhiști și extremiști de stânga. Indiferent de remarcile liderului, protestele au continuat, reușind chiar să aducă ceva nou: oameni tineri. Istoric vorbind, tinerii nu au avut tendința de a participa la proteste, în special în ultimii 20 de ani. O explicație pentru reticența tineretului actual de a protesta împotriva injustițiilor sociale sau corupției din stat ar fi că ei au crescut cu retorica populistă și autoritară a lui Netanyahu, fapt ce a normalizat-o în rândul tinerilor, dar acum lucrurile s-au schimbat.

Slaba gestionare a pandemiei a avut drept consecință foarte multe locuri de muncă pierdute și o rată extraordinară a șomajului. Astfel, tinerii s-au trezit dintr-o dată într-o societate ce nu le asigură un loc de muncă după terminarea studiilor, iar acest lucru ar putea fi fatal pentru prim ministrul Netanyahu întrucât acum la proteste participă oameni de toate vârstele și din toate paturile sociale.

societate

Sursă foto: Associated Press

 

În ciuda încercării Guvernului de a restrânge protestele prin legea promulgată la sfârșitul lui septembrie, acestea nu au încetat și, deși nu sunt la fel de numeroase ca înainte, ele au reapărut precum mici focare pe tot teritoriul israelian și au devenit mai violente. Mai mult, a început să apară și o tabăra vocală anti-proteste, existând mai multe ciocniri cu grupările de manifestanți. Așadar, precum s-a întâmplat și în Statele Unite sub Trump, se pare că și în Israelul lui Netanyahu încep să se formeze cratere în interiorul societății. Deși această diviziare încă este în stare incipientă, ea ar putea să se propage exponențial dacă nu este controlată.

Concluzie

Viitorul pentru Israel poate părea sumbru, iar șansele ca el așa să fie sunt relativ ridicate. În schimb, o nouă speranță ar putea apărea pentru protestatari. Anume, datorită neînțelegerilor din cadrul actualei coaliții Netanyahu-Gantz, Guvernul ar putea să se dizolve, fapt ce ar declanșa un nou set de alegeri în decembrie 2020, în care cetățenii ar putea să își exprime în mod democratic opțiunile politice, sociale și economice anti sau pro-Netanyahu. Cu toate acestea, există pericolul să nu poată fi formată o nouă coaliție majoritară.

alegeri

Sursă foto: The Jewish Weekly

 

Despre proteste mai puteți citi și în alte analize #TrueStoryProject, precum Protest pe timp de pandemie – între adevăr și conspirație și Lupta Black Lives Matter – Justiție socială sau terorism?

Sursă foto: Wall Street Journal

#Te-ar mai putea interesa și