Securitate și relații internaționale

Sursă foto: Jornale Economico

Evoluția pandemiei:

Deși poate părea că pandemia a trecut în plan secundar evenimentelor majore la nivel geopolitic, aceasta rămâne o preocupare importantă pentru țările din toată lumea. Cu toate acestea, marți SUA au anunțat că au ieșit în mod oficial din OMS. Cea mai nouă victimă a îmbolnăvirii cu COVID-19 este președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, în mod ironic un lider care a desconsiderat în mod constant forța acestui virus și a cărui țară se află pe locul 2 la numărul de îmbolnăviri și decese în urma coronavirusului.

  • Președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a fost testat pozitiv pentru coronavirus. El a făcut testul luni, după ce a dezvoltat simptome, inclusiv o temperatură ridicată. Domnul Bolsonaro a desconsiderat în mod repetat riscurile pentru ceea ce el a numit „o mică gripă”, spunând că nu va fi grav afectat, și s-a opus restricțiilor, despre care spune că au afectat economia. Brazilia are al doilea cel mai mare număr de cazuri Covid-19 și decese din cauza acestuia din lume, după SUA. (BBC News)
  • SUA au confirmat marţi că au notificat oficial ONU cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), acuzată de Washington că a reacţionat cu întârziere la pandemia de coronavirus, relatează AFP. Notificarea va fi efectivă în termen de un an, 6 iulie 2021, au precizat mai mulţi oficiali ai guvernului american, cel mai important contribuabil al organizaţiei. (Agerpres)

Uniunea Europeană:

Pandemia nu afectează doar sănătatea oamenilor din întreaga lume, ci și economia. Comisia Europeană a anunțat o recesiune mai puternică decât specialiștii au previzionat în luna mai, acest lucru datorându-se evoluției nefavorabile a pandemiei în SUA, care oprește redeschiderea călătoriilor dintre cele două țări. Astăzi are loc o întâlnire importantă între liderii UE la Bruxelles, care vor discuta despre modalitățile prin care economia blocului european poate fi pusă pe picioare.

  • Economia Europeană se va scufunda mai adânc în recesiune decât s-a crezut anterior din cauza efectelor pandemiei, a spus Comisia Europeană (CE). Economia blocului se va contracta la un procent record de 8,7% în acest an înainte de a crește 6,1% în 2021. Franța, Italia și Spania vor avea cele mai mari dificultăți, a spus CE. Prognoza revizuită vine pe fondul preocupărilor cu privire la economia SUA după o creștere a infecțiilor. Acest lucru a determinat mai multe state să întârzie sau să oprească ridicările de restricții. (BBC News)
  • Cancelarul german Angela Merkel urmează să se întâlnească miercuri, la Bruxelles, cu liderii principalelor trei instituţii ale Uniunii Europene pentru a discuta despre agenda preşedinţiei germane a Consiliului UE, care pare să fie dominată de redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19. În timpul primei sale vizite externe efectuate după izbucnirea pandemiei de COVID-19, Merkel se va întâlni cu preşedinţii Parlamentului European, Consiliului European şi Comisiei Europene – David Sassoli, Charles Michel şi Ursula von der Leyen. (Agerpres)

Alte știri importante din zona relațiilor internaționale:

Directorul FBI a făcut niște afirmații îngrijorătoare cu privire la evoluția Chinei, spunând că aceasta se folosește de toate mijloacele posibile, inclusiv spionaj și furt, pentru a deveni ”singura superputere a lumii”. Rusia amenință că va răspunde reciproc Marii Britanii care acum două zile a sancționat Rusia pentru acțiunile câtorva dintre cetățenii săi. Cartea nepoatei lui Trump revelă informații interesante despre copilăria și viața președintelui SUA, despre tatăl său abuziv și nevoia fiului de a căuta mereu aprobarea figurii dominante din familie.

  • Directorul FBI a spus că actele de spionaj și furt din partea guvernului Chinei reprezintă „cea mai mare amenințare pe termen lung” pentru viitorul SUA. Vorbind la Institutul Hudson din Washington, Christopher Wray a descris o strategie de perturbare a jucătorilor internaționali de către China. El a spus că China a început să vizeze cetățenii chinezi care trăiesc în străinătate, condiționându-le întoarcerea în schimbul a diverse acte de spionaj, și că lucrează pentru a compromite cercetarea americanilor cu privire la coronavirus. „Miza nu poate fi mai mare de atât”, a spus domnul Wray. “China este angajată într-un efort de stat masiv pentru a deveni singura superputere a lumii prin orice mijloace necesare”, a adăugat el. (BBC News)
  • China are ”preferinţe” pentru viitoarele alegeri din SUA, a apreciat marţi Christopher Wray, directorul Biroului Federal pentru Investigaţii (FBI) din Statele Unite, menţionând că este deschisă o nouă anchetă de contraspionaj care implică Beijingul ”la fiecare zece ore”. “Campania de influenţă pernicioasă a Chinei vizează politicile şi poziţiile noastre 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an”, a declarat Christopher Wray într-un discurs rostit la Institutul Hudson din Washington. (Agerpres)
  • Rusia a amenințat să răspundă cu măsuri reciproce la sancțiunile britanice împotriva a peste douăzeci de cetățeni ruși în legătură cu maltratarea și moartea avocatului Sergei Magnitsky în 2009. “Nu putem decât să regretăm astfel de măsuri neprietenoase”, a declarat purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, reporterilor pe 7 iulie, adăugând că “în mod evident, se va aplica principiul reciprocității”. Peskov nu a explicat ce represalii ar putea fi luate. (Radio Free Europe)
  • O carte revelatoare a nepoatei președintelui Trump descrie o familie răscolită de o serie de traume, exacerbată de un patriarh descurajator care l-a „distrus” pe Donald Trump prin scurtcircuitarea „capacității sale de a dezvolta și de a experimenta întregul spectru de emoții umane”. Opinia președintelui Trump despre lume a fost modelată de dorința sa din copilărie de a evita dezaprobarea tatălui său, potrivit nepoatei, Mary L. Trump, a cărei carte oferă o incursiune în istoria familiei și o analiză psihologică a unchiului ei. (Washington Post)

Economie

Sursă foto: Reuters

Principalele evenimente europene: 

O săptămână agitată pentru băncile europene, Detusche Bank primind o amendă de 150 de milioane de euro pentru lipsa verificării activității lui Jeffrey Epstein, în timp ce Bank Generalia a facilitat între 2015-2019 tranzacția de obligațiuni private pe piața internațională a unor companii paravan pentru mafia siciliană.În același timp, Germania devine prima țară dezvoltată cu angajamentul ferm de a renunța la centrale bazate pe cărbuni până în 2038.

  • Deutsche Bank este amendată cu 150 de milioane de dolari de către departamentul de finanțe al New York-ului din cauza lipsei de reglementare si verificare a activitatii efectuate de Jeffrey Epstein, acuzat pentru o varietate de forme de agresiune sexuala si facilitare a prostitutiei cu minori. (BBC)
  • Legislația necesară închiderii centralelor electrice bazate pe cărbune a fost aprobată în Germania, cu termen de implementare până în 2038 și costuri de tranziție de 40 de miliarde de euro.Tranziția energetică a Germaniei este cel mai ambițios plan al unei țări dezvoltate de a se redirecționa pe energie regenerabilă, mai ales datorită angajamentului de a renunța la energie nucleară până în 2022.(ABC NEWS)
  • Între 2015 și 2019, investitori din toate colțurile globului au cumpărat obligațiuni garantate de bunuri create de companii paravan ale Ndrangheta, unul dintre cele mai mai grupuri mafiote siciliene cu venituri anuale estimate de Interpol de 44 de miliarde de euro. Obligațiuni private în valoare de 1 miliard de euro au fost vândute către investitori prin intermediul Banca Generali, una dintre cele mai mari bănci private europene.(Financial Times)

Economia în timp de pandemie:

Turismul are un viitor incert, dar cu pierderi sigure conform estimărilor regăsite în rapoartele ONU de până la 3.3 trilioane de dolari.Industria auto înregistrează scăderi de până la 40% în vânzări, dar gianți ai industriei precum compania japoneză Nissan obțin finanțări care stabilizează momentan situația.

  • Conform raportului “Covid-19 and Tourism” redactat de UNCTAD (The United Nations Conference on Trade) la nivel global turismul poate pierde până la 3.3 trilioane de dolari, adica 2% din PIB-ul global într-un scenariu de restricții drastice timp de 12 luni.Cel mai probabil scenariu momentan este unul cu pierderi de aproximativ 2 trilioane, volatilitatea situației făcând însă dificile preconizările.(Reuters)
  • Nissan Motor Co a raportat către autoritățile japoneze obținerea de  finanțare de 7.8 miliarde de dolari din partea creditorilor în scopul asigurării unui flux constant de cash în situația pandemiei.Cu o scădere de 40% a vânzărilor începând cu luna mai, provocarea de a menține stabilitatea industriei auto aduce necesitatea unor planuri de recuperare complexe.(Reuters)

Societate

Sursă foto: Business Insider

Efectele psihologice ale pandemiei:

Deși actualul virus ce a pus stăpânire pe lume nu este în niciun caz cel mai grav prin care a trecut omenirea, este din ce în ce mai clar că și după ce acesta va trece, oamenii tot vor suferi. Analizând atât acest virus, cât și cele din trecut, experții în domeniul sănătății mintale au ajuns la concluzii cel puțin îngrijorătoare. Atât virusul în sine, cât și izolarea impusă pentru a-l combate au provocat mari probleme psihologice pentru o parte din populație. Exact cât de răspândite sunt aceste probleme vom afla la ani după ce se vor fi vindecat ultimele cazuri de infectare, dar și până atunci, guvernele și oamenii de la putere trebuie să ia acest factor în considerare atunci când iau decizii pentru a lupta împotriva Covid-19.

  • Dacă SARS ne-a învățat ceva, acel lucru e că efectele psihologice ale coronavirusului nu vor trece cu pandemia. Pandemia SARS a sfâșiat orașul Hong Kong în vara lui 2003 și apoi a dispărut la fel de repede cum a apărut. În următorii patru ani, oamenii de știință de la Universitatea Chineză din Hong Kong au descoperit ceva îngrijorător: mai mult de 40% din supraviețuitorii SARS sufereau de diverse boli psihice, cele mai commune fiind depresia și tulburare de stress post-traumatic, iar unii dintre ei suferind chiar de comportament obsesiv-compulsiv. Rezultatele studiului au fost alarmante, declarau cercetătorii la vremea aceea.(The Atlantic)
  • Potențiale efecte de lungă durata pe care pandemia le are asupra sănătății mentale. Pentru majoritatea populației, stresul legat de distanțarea socială și izolare poate duce la anxietate și depresie. Doctorii, care au o șansă considerabil mai mare să se infecteze decât majoritatea oamenilor, au un risc și mai mare de a suferi de depresie în urma pandemiei. Un alt efect de lungă durata este cel al oamenilor ce au contractat Covid-19. Aceștia pot, în urma virusului, să sufere atât de depresie, cât și de tulburare de stress post-traumatic.(Business Insider)
  • Covid-19: cel mai mare experiment psihologic din istorie. Psihologii și oamenii de știință de la mai multe universități prestigioase s-au folosit de această pandemie pentru a studia efectele psihologice ale pandemiei. Studiile au arătat că în jur de două treimi din oameni au arătat rezistență în fața potențialelor efecte psihologice ale pandemiei. Deși majoritatea oamenilor par a persevera, experții au tras semnale de alarmă: urmează un “tsunami” de afecțiuni ale sănătății mintale. (Scientific American)

Cum a afectat Covid-19 Europa Centrală și de Est?

Precum se întâmplă și în multe alte părți ale globului, Covid-19 a accentuat probleme și instabilități deja existente în societate și în țările din această zona a Europei. Unele guverne, precum cele din Serbia și Ungaria s-au folosit de pandemie pentru a-și asigura controlul asupra fluxului de informații. Protestele din Serbia, în cadrul cărora oamenii au reușit inclusiv să între în clădirea Parlamentului, au fost o altă dovadă a faptului că instabilitatea se accentuează ca urmare a pandemiei. Pentru a evita viitoare potențiale probleme, statele ar trebui să incerce să rezolve aceste instabilitați fără să recurgă la masuri iliberale.

  • Pandemia înrăutățește criza media din Europa Centrală și de Est. Pandemia Covid-19 a provocat dificultăți majore în abilitatea mediei de a-și continua munca, în special pentru media tipărită, pentru nouă țări: Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia și Slovenia, precum arată un studiu făcut de un ONG bazat în Berlin. Tot acest studiu arată și faptul că unele tări, precum Ungaria și Serbia au recurs inclusiv la subminarea libertații presei. (Balkan Insight)
  • Proteste la Belgrad faţă de intenţia preşedintelui Vucic de a impune restricţii de circulaţie în perioada 10 – 13 iulie, din cauza creşterii numărului cazurilor de Covid-19. Mii de oameni s-au adunat în centrul Belgradului pentru a protesta, unii dintre ei reușind chiar să între în clădirea Parlamentului, însă fiind evacuați în scurt timp. Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii.(news.ro)
  • Odată cu răspândirea teoriilor conspirației și a fake news, pandemia COVID-19 amenință să submineze și mai mult democrația în Balcanii de Vest. Dacă în anii precedenți, faptele ar fi putut fi negate și expertiza denigrată, s-ar părea că pandemia a marcat întoarcerea științei, sau cum a menționat Ivan Krastev în martie 2020, „Profesionalismul este din nou la modă”. Această perspectivă plină de speranță a subestimat puterea îndoielii și a conspirației. Acum, la mai bine de cinci luni de când pandemia s-a declanșat, putem spune că lumea a cunoscut ascensiunea teoriilor conspirației, fake news și dubii privind versiunea oficială a originii și răspândirii bolii și a gravității acesteia. (Balkan Insight)

Sursă foto articol: Reuters

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here