close_icon
#Analize / Alexandru Văleanu

Protest pe timp de pandemie – între adevăr și conspirație

Anul 2020 a venit cu o criză sanitară nemaivăzută de mai bine de un secol, iar ghinionul a făcut ca ea să vină într-un moment de puternică instabilitate socială pe toate continentele. Astfel, deși în mare parte acest an a fost asociat cu pandemia coronavirus, sunt imposibil de ignorat protestele ce au împânzit, din varii motive, globul pământesc.

Odată cu aceste probleme a răsărit și întrebarea: ”Pentru ce idealuri merită să pui în pericol viețile oamenilor?”.

 

Este etic în vremuri de pandemie un protest ce caută să corecteze injustițiile din societate? Dacă acest protest este etic, atunci cele ce urmăresc interzicerea carantinării nu sunt? De-a lungul acestei analize, voi căuta să răspund la aceste dileme, dacă se poate, într-o manieră cât mai obiectivă pentru a putea oferi o perspectivă atotcuprinzătoare asupra mișcărilor sociale din anul de grație 2020.

protest

Sursă foto: Art of Protest Gallery – Banksy

Manifestațiile sociale majore de care mă voi folosi pentru a face o comparație comprehensivă sunt Black Lives Matter (BLM) din Statele Unite și cele anti-carantină sau anti-coronavirus ce au loc în mai multe colțuri ale lumii, inclusiv Melbourne, Londra, Madrid și Berlin.

Black Lives Matter – un protest social?

Începând cu manifestațiile BLM este evident că niciun tip de aglomerare nu este recomandat întrucât poate cu foarte mare ușurință să creeze focare de infecție.

Având în vedere acest fapt, mișcarea socială BLM specifică anului 2020 a creat antagonisme interioare și profesionale puternice în mediul cercetătorilor și experților din domeniul sănătății publice. Concret,  mulți dintre acești specialiști se află în situația în care înțeleg implicațiile protestelor de orice tip asupra sistemului sanitar, dar concomitent susțin mișcările îndreptate spre egalitate și justiție socială pentru indivizi. Mai mult, o parte a mediului sanitar argumentează că pentru afro-americani însuși status-quo-ul social american a devenit o problemă a sănătății publice.

De exemplu, este de 2.1 ori mai probabil ca un american de culoare să moară în urma unei infectări cu virusul Covid-19. Această rată se datorează, printre altele, condițiilor precare de trai ale multor comunități de afro-americani. Trebuie luat în considerare și faptul că în mai multe comunități din State riscul ca un bărbat de culoare să fie împușcat fie de cetățeni albi, fie de poliție este ridicat. Drept dovadă, rata de omucideri per capita provocate de poliție în rândul populației de culoare este de 2.8 ori mai mare decât în rândul persoanelor caucaziene. Având în vedere aceste cifre, acțiunile săvârșite de către polițiști în SUA au ajuns o problemă de sănătate publică.

protest

Sursă foto: CNN

Așadar, se poate spune că protestele, deși încalcă normele pentru restrângerea răspândirii virusului, au ca scop rezolvarea unei alte probleme de sănătate publică, conferindu-le astfel o anumită legitimitate, chiar și pe timp de pandemie.

Protest împotriva măsurilor sanitare – la fel de valid ca BLM?

Trecând la problematica protestelor anti-carantină și anti-mască, este ușor să le desconsiderăm ca fiind mișcări alimentate de conspirații ridicole și nimic mai mult. În schimb, poate fi identificat un argument perfect legitim ce este folosit în favoarea protestelor de acest tip. Realistic vorbind, măsurile luate de către guverne setează un precedent legal în țări liberale pentru îngrădirea libertăților cetățenești și pentru implicarea autorităților în viața privată.

În statul Victoria din Australia, de exemplu, poliția a primit puteri extraordinare, iar acuzațiile că aceasta le-a folosit pe deplin pentru a restricționa drepturile cetățenilor sunt numeroase. De la femei gravide încătușate pentru organizarea de proteste și până la persoane indigene placate de către polițiști, grupul Human Rights Watch s-a declarat îngrijorat de măsurile luate în Australia.

Tot în Australia este posibil să intre în vigoare o serie de  legi ce ar extinde și mai mult puterile forțelor de ordine. ”Omnibus-ul” australian le-ar permite ofițerilor de poliție, printre altele, să efectueze percheziții asupra vehiculelor și caselor fără să aibă nevoie de un mandat eliberat de judecător. Aceste acțiuni din partea unui guvern liberal ridică multe semne de întrebare în legătură cu încălcarea drepturilor și libertăților omului, la care populația a răspuns prin proteste. Într-adevăr, în spatele protestelor există și conspirații și informații false, dar desconsiderarea acestor mișcări fără a studia toate cauzele din spatele lor este eronată.

Sursă foto: Noosa News

Astfel, deși este o opinie mai puțin populară, nici protestele împotriva măsurilor restrictive nu sunt total ilegitime.

Precum cele Black Lives Matter, și acestea caută, într-o anumită măsură, respectarea drepturilor și libertăților omului.

Deși urme de legitimitate pot fi regăsite în ambele tipuri de manifestații, adevărul incontestabil este că protestele împotriva măsurilor restrictive prezintă un risc mai mare întrucât ele sunt asociate și cu o anume reticență de a purta masca, în semn de protest. Aici intervine partea negativă a acestor mișcări sociale. Nu poate fi negată influența pe care o au conspirațiile, propaganda și ”fake news”  în alimentarea protestelor ce nu au avut loc doar în Australia, ci și în țări precum Regatul Unit și Germania, unde măsurile luate de către autorități nu au fost atât de severe.

La sfârșitul zilei este important de constatat că frânturi de adevăr pot fi găsite și în cele mai neconvenționale locuri, iar studierea lor este esențială pentru a forma o perspectiva obiectivă într-o lume ce pare din ce în de mai divizată, acceptând unele adevăruri și negându-le pe celelalte. Această scindare, vizibilă cel mai mult în Statele Unite, nu poate fi vindecată fără o înțelegere profundă și un consens între părți, iar această recomandare vine într-o perioada în care atitudinea de ”noi contra lor” este tot mai răspândită.

Sursă foto: Peter Borough Matters




Puteți citi mai multe despre protestele Black Lives Matter pe #TrueStoryProject, în analizele Lupta Black Lives Matter – Justiție socială sau terorism? și Sucessul regimurilor adversare de a profita de ipocrizia Americii.

Sursă foto: Click2Houston

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și