close_icon
#Agregator / True Story Project

ProDem – Protests and Democracy: How Movement Parties, Social Movements and Active Citizens are Reshaping Europe (2011-2019)

Acest articol a fost publicat în original de către Centrul pentru Studiul Democrației.

Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) este un think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat. CSD a dezvoltat, de-a lungul timpului, proiecte de cercetare și analize cu precădere din perspectivă comparată, cu o importantă componentă aplicată, pe teme ca: democratizare, migraţie, etnicitate, educaţie civică, design instituțional sau comportament electoral. Colaborările noastre acoperă instituții precum Parlamentul României, Administrația Prezidențială, instituții ale administrației locale sau organizații ale societății civile.

 

Volkswagen Stiftung, Call: „Herausforderungen für Europa/Challenges for Europe”

Siteul proiectului: https://www.volkswagenstiftung.de/en/funding/our-funding-portfolio-at-a-glance/challenges-for-europe)

ProDem – Protests and Democracy: How Movement Parties, Social Movements and Active Citizens are Reshaping Europe (2011-2019)

Proiectul investighează modul prin care interacțiunea dintre cetățeni, mișcări sociale și un anumit tip de partid politic – așa numitele partide ale mișcărilor sociale- influențează calitatea democrației în mai multe țări din Uniunea Europeană. În contextul multiplelor crize financiare, economice și de migrație, protestele de mase din 2011 au generate mișcări sociale și partide politice noi. Cercetările arată că protestatarii votează cu partide ale mișcărilor sociale. Acestea se găsesc pe întreg spectrul ideologic, de la stânga libertariană la extrema dreaptă, și se așteaptă din partea lor să aducă în mediul instituțional vocile cetățenilor nemulțumiți și dezamăgiți de modul în care funcționează democrația. Strategiile de mobilizare au adesea un format populist antisistem care generează polarizarea competiției politice și delegitimează instituțiile democratice. Echipa proiectului va evalua, dintr-o perspectivă comparată, efectele pe termen mediu și lung ale acestei triple interacțiuni dintre cetățeni, mișcări sociale și partide ale mișcărilor sociale din Danemarca, Germania, Ungaria, Italia, România și Regatul Unit în perioada de vârf a valului global de proteste din 2011 și 2019. Cercetătorii își propun să examineze cinci ipoteze care explică impactul acestei triple interacțiuni asupra calității democrației din țările europene. Proiectul va contribui la descoperirea de noi informații prin combinarea unor concepte din studiile despre mișcările sociale, comportament politic, teorie critică și analiza de politici. Va folosi un design de cercetare inovator, în mai multe contexte naționale și prin metode mixte, combinând abordări calitative și cantitative cu metode critice, de logică și computaționale; va surprinde condițiile contextuale, naționale, tematice și modelele de rețea care ameliorează calitatea democrației.

Proiectul este implementat de un consorțiu format din Universitatea Goethe din Frankfurt (coordonator), Universitatea IT din Copenhaga, Universitatea din Milano, City, Universitatea din Londra și Universitatea Babeș-Bolyai. Bugetul proiectului este de 950,000 de euro. Implementarea proiectului începe în octombrie 2020 și durează trei ani.

Parteneri:

Universitatea Frankfurt am Main, Prof. Dr. Claudius Wagemann (Coordonator)

City, Universitatea din Londra, Dr. Dan Mercea (Reader)

Universitatea IT din Copenhaga, Dr. Christina Neumayer (Conferențiar)

Universitatea Babeș-Bolyai, Lect. Dr. Univ. Toma Burean

Universitatea din Milano, Prof. Dr. Lorenzo Mosca

TAGs:

#Ultimele buletine de știri

#Te-ar mai putea interesa și

No posts to show